Scriitorul şi editorul italian Roberto Calasso, descris drept ”o instituţie literară de sine stătătoare”, ale cărui explorări erudite ale mitului şi literaturii au fost traduse în peste 20 de limbi, a încetat din viaţă la vârsta de 80 de ani, a anunţat joi editura sa, Adelphi, informează Reuters.

Cutremur în presa românească. Un cunoscut jurnalist a murit

Alte Articole

Petrică Cercel și-a prevestit moartea. Ce a făcut la ultima ...

Scandal diplomatic uriaş, cu miză de zeci de miliarde de dolari. ...

SUA recunoaşte că a ucis 10 civili inocenţi într-un atac ...

Fiu al unui profesor universitar antifascist, Roberto Calasso s-a născut la Florenţa în 1941 şi a dovedit de timpuriu o aplecare prodigioasă spre literatură, citind monumentala operă „În căutarea timpului pierdut” scrisă de Marcel Proust la vârsta de 13 ani.

Roberto Calasso a fost fluent în mai multe limbi, iar printre cele mai cunoscute lucrări ale sale se numără „The Ruin of Kasch”, „Ka” şi „The Marriage of Cadmus and Harmony”, o repovestire a lumii miturilor greceşti. Subiectele din cărţile sale au fost, însă, variate, de la zeii antici până la pictorul Tiepolo şi scriitori precum Kafka şi Baudelaire.

De asemenea, el şi-a asigurat un loc distinctiv în cultura italiană ca director al prestigioasei edituri din Milano Adelphi Edizioni, unde a lucrat aproape 60 de ani şi pe care a cumpărat-o în 2015 pentru a preveni vânzarea acestuia către uriaşul grup Mondadori.

„Roberto Calasso a fost şi va continua să fie o figură centrală de referinţă pentru peisajul literaturii italiene şi internaţionale”, a declarat editura rivală Feltrinelli.

Dificultatea clasificării lui Calasso a fost rezumată de scriitorul Italo Calvino, care a spus că opera „The Ruin of Kasch” vorbeşte despre două lucruri, unul dintre acestea fiind omul de stat francez Talleyrand, iar celălalt orice altceva.

O fată de 17 ani a murit în condiții suspecte, după ce a fost bătută și violată de iubitul însurat. „Voia să ia fata să o ducă, s-o drogheze, să se prostitueze”

Revista The Paris Review l-a numit o „instituţie literară de sine stătătoare”, iar datorită combinaţiei ezoterice de interese – de la Marlon Brando la autori din secolul al XVII-lea care au scris despre hieroglife – a devenit unul dintre cei mai apreciaţi scriitori italieni la nivel internaţional.

Trecerea sa în nefiinţă, după o îndelungată suferinţă, a coincis cu publicarea a două noi opere, una dintre acestea fiind o culegere de memorii despre copilăria sa petrecută în Florenţa, inclusiv despre momentele în care se ascundea împreună cu părinţii săi de poliţia fascistă.