Sculptorul Constantin Brâncuşi are stea pe o alee a celebrităţilor, la Târgu Jiu

Primarul Florin Cârciumaru, preşedintele Consiliului Judeţean, Ion Călinoiu, şi prefectul Claudiu Teodorescu, au fost cei care au tăiat panglica inaugurală la aleea respectivă, la ceremonie fiind prezentă şi Sorana Georgescu Gorjean, fiica arhitectului cu care Brâncuşi a colaborat pentru a realiza operele de la Târgu Jiu.

Edilul municipiului a precizat, cu această ocazie, că autorităţile locale intenţionează să amplaseze mai multe astfel de stele pe aleea respectivă, pentru a marca legătura dintre diferite personalităţi şi originile lor cu meleagurile Gorjului.

De asemenea, preşedintele CJ Gorj, Ion Călinoiu, a menţionat că steaua lui Brâncuşi a fost inaugurată în prima zi a unei acţiuni de promovare turistică, intitulată „Redescoperă Gorjul”, acţiune programată să se desfăşoare pe parcursul întregii săptămâni.

Autorităţile nu au menţionat care va fi numele viitoarei personalităţi care va avea o stea după Brâncuşi pe aleea respectivă, zona în care a fost amplasată steaua marelui sculptor fiind delimitată, pentru o zi, cu o bandă, doi poliţişti urmând să o supravegheze permanent pentru a se asigura că betonul proaspăt turnat nu va fi călcat de trecători. Accesul publicului va fi din nou liber începând cu ziua de marţi.

Alte articole

Zi istorică pentru patrimoniul românesc. Tezaurul lăsat de Constantin Brâncuși intră în patrimoniul UNESCO

Operele lui Constantin Brâncuși, expertizate după cutremur. Seismul din Oltenia a fost urmat de 450 de replici

Constantin Brâncuşi a realizat la Târgu Jiu, în 1937, în memoria eroilor căzuţi în primul război mondial, Ansamblul Monumental Calea Eroilor. Ansamblul este compus din Coloana Infinitului, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor şi Masa Tăcerii, operele respective fiind singurele pe care Brâncuşi le-a expus în aer liber, restul creaţiei sale aflându-se în muzee sau la colecţionari particulari.

Artistul s-a născut în localitatea Hobiţa, în apropiere de Târgu Jiu, dar a murit la Paris, în 1955, după ce autorităţile comuniste din acea perioadă i-au negat opera şi chiar au încercat să demoleze Coloana Infinitului trăgând de ea cu un tractor pentru a o pune la pământ, acţiunea eşuând din cauza ploilor şi a nămolului format la baza operei, tractorul adus aici neavând suficientă putere pentru a asigura doborârea acesteia.