Se cere redeschiderea DOSARULUI 10 AUGUST. Protestatarii sunt comparați în ordonanţa DIICOT cu nişte „buruieni”

Solicitarea celor 25 de grupuri civice este susținută și de o petiție semnată de 40.000 de oameni, care a ajuns deja la Procurorul general.

Printre nemulțumirile semnatarilor acestei petiții este și faptul că procurorii au scris ordonanța de clasare a dosarului într-un mod „literar”. În ordonanță se arată că „acțiunea de intervenție în forță pe timpul desfășurării unei adunări publice care și-a pierdut caracterul pașnic nu poate avea semnificația unei activități de plivit buruieni într-un răsad de panseluțe, ci mai degrabă pe cea de întoarcere a unei culturi iremediabil compromise la stadiul de brazdă”, potrivit digi24. 

Potrivit reprezentanților grupurilor civice, procurorul general a recunoscut că modul în care a fost redactată ordonanța de clasare este cel puțin discutabil.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În 15 iulie, la aproape doi ani de la protestul diasporei din Piața Victoriei, procurorii DIICOT au dat o soluție parțială în dosarul violențelor din 10 august: nu sunt probe că a fost vorba de o tentativă de lovitură de stat, așa cum susținea Jandarmeria Română în plângerea depusă la Parchet, dar nici că ar fi fost pregătită, din timp, reprimarea protestului, așa cum au susținut o parte dintre participanți, care au făcut și plângeri penale în acest caz. Așa că șefii Jandarmeriei de atunci au fost scoși de sub urmărire penală. Cazul nu s-a închis complet: există informații, în cazuri punctuale, că unii jandarmi au acționat cu violență împotriva protestatarilor, fără acoperire legală, așa că vor fi investigați pentru purtare abuzivă de procurorii militari.

Alte articole

Apartamente transformate în ”magazine” de droguri. Clienții fideli le primeau acasă, cum funcționa rețeaua destructurată de DIICOT

Pîslaru reacționează la ”ironia” celor de la DIICOT. ”Râdem, glumim, dar nu când este vorba de viaţa a peste 400 de oameni”

Anchetatorii au considerat că decizia Jandarmeriei de a opri protestul a fost legitimă în contextul în care se putea ajunge la o situație tragică după ce pistolul unei femei-jandarm a fost furat de unul dintre protestatari.

„Indiferent de valoarea socială prezervată, sintagma ‘scopul scuză mijloacele’ nu-şi găseşte locul într-un stat de drept, valorile constituţionale consacrând într-o societate democratică nu doar drepturi de revendicat, ci şi obligaţii de respectat. În urma numeroaselor incidente violente dintre protestatari şi forţele de ordine, momentul intervenţiei a fost decis de către comandantul acţiunii şi determinat de necesitatea eliminării riscurilor privind viaţa şi integritatea corporală a membrilor forţelor de ordine şi a participanţilor la manifestare (violenţele îndreptate împotriva forţelor de ordine începuseră să capete forme extreme culminând cu sustragerea unei arme de foc şi a muniţiei aferente pe fondul blocării, izolării şi agresării brutale în mijlocul mulţimii a unui număr de doi jandarmi; înmulţirea situaţiilor în care, în demersul de agresare a forţelor de ordine, obiectele contondente aruncate de unii protestatari loveau în cădere alţi protestatari)”, potrivit DIICOT.