Se mărește ziua, și nu doar când se schimbă ora! Cercetătorii au descoperit un fenomen rar, apărut prima oară în 2 milioane de ani: de ce devin zilele tot mai lungi

Durata unei zile se mărește cu aproximativ 1,33 milisecunde pe secol, un ritm fără precedent în ultimele milioane de ani.

Dacă această tendință se menține, schimbările climatice ar putea ajunge să influențeze mai mult durata zilei decât influența Lunii până la sfârșitul secolului, având consecințe semnificative asupra ritmurilor naturale și asupra societății.

Aceste observații provin dintr-un studiu recent realizat de geologi de la Universitatea din Viena și ETH Zurich, conform Newsweek.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și: În plină criză economică, peste 31.000 de locuri de muncă stau neocupate, deşi pentru majoritatea nu este nevoie nici de diplomă de Bacalaureat

Alte articole

Cum se calculează sporul de noapte. Cine poate lucra în schimbul trei şi domeniile cu cele mai multe joburi

Zilele de pe Pământ încep să devină tot mai lungi

Cercetătorii au folosit fosile de foraminifere planctonice, organisme care trăiesc aproape de suprafața oceanului, pentru a studia cum s-a modificat durata zilei pe Pământ de-a lungul a aproape 4 milioane de ani.

Pentru a analiza aceste date, echipa a creat un algoritm bazat pe învățare profundă, capabil să coreleze schimbările nivelului mării cu variațiile timpului necesar unei rotații complete a planetei.

Acesta este primul studiu care combină paleontologia și inteligența artificială pentru a înțelege cum factorii naturali, precum clima și mările, influențează durata zilei, oferind perspective unice asupra ritmurilor geologice și climatice.

„Din compoziția chimică a fosilelor de foraminifere, putem deduce fluctuațiile nivelului mării și apoi putem deriva matematic schimbările corespunzătoare ale duratei zilei”, explică Mostafa Kiani Shahvandi, climatolog și geofizician la Universitatea din Viena.

Foraminiferele, organisme microscopice unicelulare, își construiesc în jurul lor cochilii (adesea spectaculoase) folosind mineralele din apa mării.

Fiind prezente pe Pământ de peste 500 de milioane de ani și adaptându-se în toate oceanele, fosilele lor oferă indicii prețioase despre condițiile climatice din trecut.

Pentru a interpreta aceste urme, cercetătorii au apelat la un model fizic de difuzie combinat cu metode moderne de învățare probabilistică, conceput pentru a gestiona incertitudinile inerente datelor paleoclimatice. Această abordare le-a permis să reconstruiască cu precizie variațiile istorice ale mediului și ale duratei zilei.

„Acest model surprinde fizica schimbării nivelului mării, rămânând în același timp robust față de incertitudinile mari inerente datelor paleoclimatice”, spune Kiani Shahvandi.

Per total, noua cercetare aduce o contribuție importantă la studiile existente, care arătau deja că topirea accelerată a ghețarilor și a calotelor glaciare mută treptat masa planetei dinspre zonele polare către regiunea ecuatorială.

Această schimbare subtilă aplatizează Pământul, reducându-i „turtirea” la poli și accentuând volumul din zona centrală. Efectul este comparabil cu mișcarea unui patinator care își întinde brațele pentru a încetini rotirea: masa redistribuită influențează ritmul rotației.

Citește și: Cât costă un cozonac la Mega Image. Reacția Asociației pentru Protecția Consumatorilor din România: „Prețuri de coșmar!”

„Această creștere rapidă a duratei zilei implică faptul că ritmul schimbărilor climatice moderne este fără precedent cel puțin de la sfârșitul Pliocenului, acum 3,6 milioane de ani”, afirmă Bendikt Soja, profesor de geodezie spațială la ETH Zurich și unul dintre cei doi coautori ai studiului.

Dacă 1,33 milisecunde nu par semnificative în comparație cu celelalte 86.400 de secunde ale fiecărei zile, această schimbare este mai mult decât suficientă pentru a perturba tehnologiile de comunicații și de navigație spațială.