Se schimbă anotimpurile. Elena Mateescu anunţă vreme de primăvară în weekend: „Cad recorduri în fiecare lună”

Elena Mateescu anunţă că vremea se încălzește, astfel că vom avea temperaturi specifice primăverii odată ce am intrat în ultima lună de iarnă.

”Prima săptămână din februarie va fi foarte caldă. Datele indică o probabilitate de a avea, mai ales începând din 5 februarie, de luni, valori de 16 – 17 grade în regiunile extracarpatice, inclusiv în Capitală, maximă de 15 – 16 grade”, a anunțat Elena Mateescu, directorul Administrației Naționale de Meteorologie, pentru DCNews.

Conform acesteia, nu mai avem iernile sau anotimpurile de altădată și ”constatăm că fiecare lună, anotimp sau an doboară recorduri înregistrate anterior”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În acest context, Elena Mateescu a avertizat asupra riscului de avalanșă, unul ridicat.

Alte articole

Noi alerte ANM miercuri dimineaţă. Ploi torenţiale, vijelii şi grindină după furtunile de Cod Roşu

Prognoza meteo. Inversiune termică, codul roşu de caniculă se transformă în cod roşu de furtuni. Oana Păduraru a citit hărţile ANM

Ingunn, noul ciclon devastator care se îndreaptă către Europa. A fost supranumit „Bomba Atmosferică”

Directorul general al ANM, Elena Mateescu, a fost invitată la DC News și DC News TV unde a vorbit despre măsurile necesare pentru gestionarea efectelor secetei pedologice din anul 2023.

Anul 2023 a fost cel mai cald an din istoria măsurătorilor meteorologice în țara noastră, temperatura medie anuală fiind de 12.55 grade Celsius. 2023 a fost, de asemenea, un an foarte secetos. Elena Mateescu a vorbit despre măsurile pe care fermierii ar trebui să le adopte în condiții de secetă.

„Dacă se schimbă clima, dacă seceta nu mai e o excepție, ci e prezentă în fiecare an măcar într-o regiune din țara noastră, n-ar trebuie să ne gândim la soluții? Vorbiți de acumulările de apă în sol, nu am putea face aceste acumulări de apă în lucrări hidrotehnice, baraje, bălți, iazuri?”, a întrebat Val Vâlcu.

„Din acest punct de vedere, colegii de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor recomandă măsurile specifice. Noi vorbim de o monitorizare a secetei agricole prin programul de măsurători agrometeorologice desfășurat la stațiile din rețeaua națională de specialitate și putem să vorbim despre recomandări pe care putem să le facem în condiții de secetă.

Cel puțin decalarea calendarului înființării culturilor agricole în perioada în care rezerva de apă permite, în toamnă să nu mai cultivăm, cum a fost deja toamna 2023 foarte secetoasă, o decalare în viitor față de luna septembrie și octombrie, în noiembrie. La polul opus să nu mai însămânțăm, cel puțin culturile de primăvară, mă refer aici în mod deosebit la floarea soarelui și la porumb, din aprilie, ci încă din martie. Asta dacă și vremea permite pentru că trebuie să avem un sol și o temperatură minimă de cel puțin 5-7 grade, astfel încât să putem asigura o germinație bună a semințelor.

Pentru zonele din partea de sud-est a țării, mai ales în Dobrogea, fermierii practică o astfel de tehnologie tocmai pentru a putea beneficia și a conserva apa acumulată în perioada de iarnă pentru că perioada noiembrie–martie reprezintă, în agricultură, perioada de apă în sol și perioada de acumulare a apei în sol.

Fiecare cantitate de precipitații înregistrată în această perioadă permite și o bună pornire în vegetate, în primăvară, pentru culturile înființate în toamnă, dar mai ales în primăvară să pornim într-un sol bine aprovizionat în campanie pentru înființarea noilor culturi termofile.

Maria Ghiorghiu îi contrazice pe meteorologi: „Vom avea ninsori abundente!”
Mai pot fi măsuri specifice în sensul de a cultiva hibrizi pe o perioadă mai scurtă de vegetație, genotipuri, extra-timpurii și timpurii, pentru a scăpa de arșița din vară și de deficitul de precipitații accentuat din a doua parte a verii care devine din ce în ce mai frecvent și se întâmplă mai frecvent și în țară noastră. Și alte tehnologii specifice dry farming pe care fermierii deja le cunosc.”, a spus Elena Mateescu.

„Fermierii din România și din Europa își adaptează tehnologiile la ceea ce înseamnă mersul vremii și mai ales condițiile climatice pentru că atunci când pornești un business în agricultură și mai ales  când acest domeniu este dependent de vreme, indiferent că ne aflăm în iarnă, primăvară, vară sau toamnă, în fiecare zi puteam să spunem că fermierul stă cu ochii pe cer pentru a vedea ce se întâmplă din punctul de vedere al precipitațiilor sau chiar al alternanțelor de temperatură pe care noi le traversăm. Temperaturi noaptea sub pragul de ger, sub -10 grade, în absența unui strat protector de zăpadă, în mai multe zile consecutive, poate fi considerată o perioadă de risc.”, a spus Elena Mateescu la DC News