Se schimbă banii, anunţ oficial de la UE. Ce se întâmplă cu plăţile cash

BCE susține cu fermitate menținerea utilizării plăților cash și propune sancțiuni pentru comercianții care încetează să accepte această metodă de plată.

BCE face apel pentru menținerea plăților cash

Instituția își exprimă interesul pentru o abordare mai riguroasă față de companiile care se abat de la acceptarea plăților cash, în scopul de a conserva utilizarea bancnotelor ca un mijloc de plată sigur.

Reprezentanții Uniunii Europene au prezentat doar o propunere de monitorizare a situației și intervenție. Totul în cazul în care astfel de practici devin prea frecvente.

Salarii 2024. Grilă schimbată radical, ce diferenţă va fi între un paznic şi un profesor universitar. Top salarii după noua lege a salarizării unitare
„Răspândirea unor astfel de situaţii ar submina în mod grav statul de mijloc legal de plată al bancnotelor şi monedelor euro”, a transmis, recent, instituţia de la Frankfurt într-un aviz juridic.

Alte articole

Anunţul făcut de ministrul român de Finanţe la ECOFIN: Când ar putea adopta România moneda euro digitală

Bulgaria trece OFICIAL la moneda Euro. BCE a anunțat că țara vecină îndeplinește toate criteriile

BCE punctează că în propunerea de reglementare ar trebui inclusă o nouă prevedere care să stipuleze în mod clar că o excludere ex-ante a numerarului este interzisă.

Prag de 2.000 de lei pentru plata în numerar la magazinele cash & carry

Între timp, România impune un prag de 2.000 de lei pentru plata în numerar la magazinele cash & carry. Pe 13 octombrie, premierul Marcel Ciolacu a declarat că limitarea plăţii în numerar pentru persoanele fizice vizează combaterea evaziunii fiscale, dar nu interzicerea banilor cash.

Întrebat de jurnalişti ce părere are despre intenţia liberalilor de a renegocia măsura limitării plăţilor în numerar, prim-ministrul a replicat că propunerea a venit din partea experţilor şi nu reprezintă o iniţiativă personală.

El a adăugat că nimeni nu doreşte să scoată banii în numerar de pe piaţă. Potrivit acestuia, România are „cea mai mare evaziune fiscală” din Uniunea Europeană.

Plafonarea plăţilor cash, declarată constituţională de CCR. CE vrea introducerea unui plafon unic european

BCE afirmă că acceptarea plăţii cash a scăzut în majoritatea ţărilor

Conform informațiilor BCE, utilizarea plății în numerar a înregistrat o scădere semnificativă în majoritatea statelor din zona euro. În special între 2019 și 2022, cu cele mai mari diminuări înregistrate în Letonia și Finlanda.

Comisia Europeană a prezentat o propunere pentru reglementarea plăților în numerar. Inclusiv o bază legală pentru introducerea euro digital, care se află în curs de dezvoltare de către BCE.

Propunerea a stârnit îngrijorări cu privire la posibilitatea ca euro digital să înlocuiască în totalitate bancnotele și monedele. Asta deși oficialii BCE au infirmat acest lucru de mai multe ori.

Se schimbă valoarea banilor. Anunţ oficial de la BNR

Majorarea şi introducerea în debutul anului viitor a unor taxe şi impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare, al căror impact va fi inflaţionist, deşi relativ modest şi tranzitoriu, va ridica pe termen scurt traiectoria descrescătoare a ratei anuale a inflaţiei peste cea evidenţiată în prognoza din luna august, potrivit Minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României din 5 octombrie 2023, scrie Agerpres.

„În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua să scadă până la finele anului curent în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, publicată în Raportul asupra inflaţiei din august, care anticipa coborârea acesteia la 7,5% în decembrie 2023, la 4,4% în decembrie 2024 şi la 3,8% la finele orizontului proiecţiei. S-a sesizat că descreşterea aşteptată a ratei anuale a inflaţiei este atribuibilă tot factorilor pe partea ofertei, mai cu seamă efectelor de bază şi ajustărilor descendente ale cotaţiilor unor mărfuri, îndeosebi ale materiilor prime agroalimentare, dar şi recoltei bogate de legume-fructe pe plan intern, precum şi plafonării temporare a adaosului comercial la produse alimentare de bază, prezumată a fi prelungită cu încă trei luni”, se spune în minuta BNR.

Conform sursei citate, efectele dezinflaţioniste astfel exercitate vor fi receptate în principal pe segmentul energiei şi pe cel al alimentelor – deopotrivă procesate şi cu preţuri volatile -, afectând pe mai departe inclusiv dinamica inflaţiei de bază, iar, în ansamblul lor, vor fi mai intense în perspectivă apropiată decât s-a previzionat anterior şi contrabalansate doar în mică măsură de creşterea relativ mai pronunţată a dinamicii preţului combustibililor, pe fondul ascensiunii peste aşteptări a cotaţiei petrolului, au remarcat membrii Consiliului.

Noua lege a salarizării. Sporul nou introdus care va fi vânat de toţi bugetarii
„Dincolo de orizontul apropiat de timp, balanţa riscurilor decurgând din acţiunea factorilor pe partea ofertei înclină însă evident în sens ascendent, dată fiind perspectiva majorării şi introducerii în debutul anului viitor a unor taxe şi impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare, al căror impact inflaţionist, deşi relativ modest şi tranzitoriu, va ridica pe termen scurt traiectoria descrescătoare a ratei anuale a inflaţiei peste cea evidenţiată în prognoza din luna august, situată încă considerabil deasupra intervalului ţintei, au semnalat în mai multe intervenţii membrii Consiliului. Influenţe inflaţioniste ar putea să vină pe termen scurt şi din modificările de impozite directe şi din eliminarea unor facilităţi fiscale recent aprobate, precum şi din eventuala majorare succesivă a nivelului salarizării minime, de natură să afecteze costurile firmelor, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului”, susţine BNR.

În acelaşi timp, s-a convenit că din partea poziţiei ciclice a economiei sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste mai intense, dar în atenuare mai pronunţată pe orizontul apropiat de timp decât în prognoza precedentă, în condiţiile în care noile evaluări indică o decelerare semnificativă a creşterii trimestriale a PIB în a doua parte a anului, inclusiv în raport cu previziunile, după avansul peste aşteptări din trimestrul II. Evoluţiile implică o restrângere relativ mai alertă a excedentului de cerere agregată în semestrul II 2023 şi revenirea acestuia la finele anului în linie cu prognoza din august, dar şi o redresare a dinamicii anuale a PIB, de la nivelul scăzut atins în trimestrul II, au remarcat membrii Consiliului.

Totodată, s-a observat că, potrivit indicatorilor cu frecvenţă ridicată, formarea brută de capital fix a rămas probabil în trimestrul III principalul determinant al creşterii economice, iar un nou impact expansionist, chiar în creştere, este posibil din partea exportului net, în condiţiile în care dinamica anuală a exporturilor de bunuri şi servicii a continuat să-şi mărească ecartul pozitiv faţă de cea a importurilor în prima lună a trimestrului III.

Marcel Ciolacu în Parlament: „Nu încasăm taxe și ne împrumutăm la nesfârșit! Toată lumea va plăti în funcție de cât câștiga! Nu se poate ca simpla prezență la serviciu să-ți dea dreptul automat la sporuri de zeci de mii de lei”

Pe acest fond, deficitul comercial şi-a accentuat considerabil declinul în termeni anuali în iulie, în timp ce deficitul de cont curent şi-a temperat semnificativ descreşterea faţă de perioada similară a anului precedent, în principal ca urmare a înrăutăţirii soldului balanţei veniturilor primare, au constatat membrii Consiliului.

Dincolo de finele anului curent, BNR menţionează că incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, decurg însă din conduita viitoare a politicii fiscale şi din pachetul de măsuri fiscal-bugetare ce se prefigurează a fi implementat în anul 2024, de natură să conducă la slăbirea şi epuizarea mai rapidă a presiunilor inflaţioniste ale factorilor fundamentali şi la revenirea mai devreme a ratei inflaţiei în interiorul intervalului ţintei comparativ cu previziunile din august, au arătat în mod repetat membrii Consiliului. În acelaşi timp, programul de ajustare fiscală va accentua corecţia deficitului de cont curent, odată cu reducerea celui bugetar, cu implicaţii favorabile inclusiv asupra costurilor de finanţare a economiei şi a comportamentului cursului de schimb al leului, au reiterat membrii Consiliului, evidenţiind şi relevanţa acestui program din perspectiva procedurii de deficit excesiv şi a angajamentelor asumate, dar şi a condiţionalităţilor ataşate altor acorduri încheiate cu CE.

În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou importanţa atragerii şi utilizării eficiente a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare şi a tranziţiei energetice, precum şi pentru sporirea potenţialului de creştere şi întărirea rezilienţei economiei româneşti.

Totodată, au fost reliefate incertitudinile şi riscurile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generate de războiul din Ucraina, precum şi de performanţele sub aşteptări ale economiilor europene din perioada recentă.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menţinerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5% ą1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.

S-a reiterat, totodată, importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00%; totodată, a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 6,00%. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.