Seceta cruntă din Brașov a transformat Muntele Tâmpa într-un peisaj de toamnă. Explicația specialiștilor. Ce se întâmplă cu copacii

La final de iulie, Muntele Tâmpa din Brașov arată ca în lunile de toamnă, octombrie – noiembrie, o consecință a secetei din ultima vreme.

Specialiștii au oferit explicația. Arborii își reduc metabolismul pe vreme de secetă și caniculă, dar își revin odată cu ploile.

„Pe Tâmpa, combinaţia nefavorabilă de factori apare în zone cu sol scurt, adică cu adâncime mică, zonă care are o capacitate mică de înmagazinare apei, cu rocă calcaroasă, care pierde uşor apa, pe o pantă sau înclinare mare, ceea ce duce la pierderea uşoară a apei de preciptaţii şi pe expoziţii însorite care se încălzesc mai mult, iar evaporaţia şi transpiraţia sunt mai mari”, a explicat Dan Chira, inginer la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Braşov, potrivit Adevărul.

Alte articole

Incendiu la acoperişul unei clădiri cu locuinţe în Brașov. 30 de persoane au fost evacuate / Miros de gaze şi la şcoala unde votează Nicuşor Dan

Tichete sociale pentru seniori. Cum pot beneficia pensionarii de sprijinul de Crăciun

Îngălbenirea arborilor din Brașov, consecință a secetei

Când seceta persistă, arborii stind să devină ruginii, avertizează inginerul Chira.

„Aceşti factori conduc la următoarele fenomene: îngălbenire mai rapidă a frunzelor, deci, toamnă, la semnalul acela de toamnă vine mai devreme înroşirea acelor la răşinoase. De exemplu, în 2012, 2018 şi 2019, în partea dinspre Răcădău, pădurea de pin a fost afectată de înroşiri cu pierderi relativ minore, adică s-a uscat o mică parte din arbori, dar, totuşi, pădurea şi-a păstrat în bună parte măsurile.

Căderea masivă a frunzelor la foioase a avut un maxim în 2000, când, la sfârşitul lunii iunie, pădurea dinspre Dealul Melcilor, care are condiţiile cumulative de mediu foarte precare, a rămas fără frunză până în anul următor”, a mai precizat Dănuţ Chira.

Astfel de fenomene extreme au mai fost înregistrate de-a lungul timpului. Ultima dată s-a întâmplat în urmă cu aproximativ 25 de ani.

De fiecare dată când s-a petrecut acest fenomen, arborii s-au uscat, dar pădurea a supraviețuit.