Semjen Zsolt: Maghiarii din România nu au solicitat ceea ce nu este acceptat în alte părţi ale UE

„Să conștientizăm în rândul maghiarilor din Transilvania, maghiarilor de peste tot și al românilor din România că, în acest caz, comunitatea maghiară din România nu a revendicat niciodată nimic ce nu este acceptat în altă parte a UE. Prietenii români să înțeleagă că dacă ar accepta că în Europa există un drept care-l revendică această comunitate, forma de autonomie care este justificată într-o parte a Europei, nu este justificată în România, atunci se acceptă că dumneavoastră sunteți cetățeni de rangul al doilea, dar nu suntem mai prejos de nimeni altcineva, nu suntem cetățeni de rangul doi. Nu putem accepta că dacă există drepturi recunoscute undeva în UE, dacă există forme de autonomie acceptate în diverse țări, acele drepturi și acele forme nu pot fi revendicate și date comunității maghiare din Transilvania”, a susținut Semjen Zsolt în discursul rostit pe scena Operei Maghiare din Cluj, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la înființarea UDMR.

El a afirmat că dacă un român ar dori ar putea folosi în Ungaria simbolurile sale naționale, limba sa natală și poate asculta imnul său național, toate acestea fiindu-i premise. Vicepremierul ungar a afirmat că în aceste condiții așteaptă de la „prietenii români” să acorde aceleași libertăți cetățenilor maghiari.

Semjen Zsolt a amintit că cele două guverne, de la București și Budapesta, au colaborat foarte bine și a amintit de proiecte care au adus bani europeni ambelor părți. El a menționat că UDMR a fost de-a lungul timpului un element esențial al acestei colaborări.

„Noi suntem absolut deschiși la cooperarea româno-maghiară, și UDMR joacă un rol esențial în această cooperare. A existat o cooperare foarte strânsă între România și Ungaria, am obținut fonduri, am absorbit fonduri europene, lucru benefic pentru ambele țări. Noi am întins o mână, nu depinde de noi succesul acestei cooperări. Când suntem martori la această dublă măsură, Colegiul Miko, lucru absolut revoltător, atunci trebuie să spunem clar și răspicat că Ungaria este țara tuturor maghiarilor. În spatele fiecărui maghiar este Ungaria și să știți și dumneavoastră că, orice s-ar întâmpla, puteți conta pe noi„, a afirmat Semjen Zsolt.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat cu aceeași ocazie că, deși poate au rămas lucruri neîndeplinite în acest sfert de secol, dacă un maghiar s-ar trezi, ca prin minune, mâine și ar fi decembrie 1989, ar fi cu adevărat speriat, remarcând diferența dintre realitatea de atunci și cea de acum.

„Am reușit să obținem rezultate foarte bune în acești 25 de ani. Și sigur putem să ne gândim că poate am fi putut reuși mai mult, dar cred că dacă printr-o vrajă ne-am trezi mâine și ar fi decembrie 1989 și n-am vedea în jurul nostru acele instituții, de la grădinițe până la școli, dacă n-am avea cele 18 colegii pe care le-am înființat din Banat până în Mureș și Cluj pentru minorități, ne-am speria și mai mult. Dacă am vedea că nu mai există acele instituții culturale care erau în agonie în decembrie 1989 și n-am vedea nici acele rezultate legate de redobândirea terenurilor, clădirilor, pădurilor. Și ce ne-am mai speria dacă ar trebui să ne ducem la poliție din doi în doi ani să solicităm pașaportul și n-am putea vorbi limba noastră. Atunci da, ne putem da seama cât de multe lucruri am obținut„, a afirmat Kelemen Hunor.

El a menționat, la capitolul dedicat acelor lucruri pe care UDMR nu le-a putut obține în acest răstimp, faptul că nu există linie de predare în limba maghiară la UMF Târgu Mureș sau că unor biserici ale comunității maghiare nu li se acordă drepturile la retrocedare cerute.

Kelemen Hunor a mulțumit comunității maghiare care a susținut și votat UDMR în toți acești 25 de ani.

UDMR a sărbătorit sâmbătă, printr-un eveniment organizat la Opera Maghiară din Cluj, 25 de ani de la înființare. Printre invitați s-au numărat fostul președinte al UDMR Marko Bela, vicepremierul ungar Semjen Zsolt, precum și liderii partidelor maghiare din Serbia, Slovacia și Ucraina.

Citeşte şi Vicepremierul Ungariei: E ruşinos că statul român nu finanţează înfiinţarea de facultăţi în limba maghiară