Senator UDMR: O regiune de dezvoltare care să se bazeze pe Ţinutul Secuiesc va fi soluţia ideală

Aproximativ 350 de persoane au participat, luni, la Siculeni, la comemorarea secuilor ucişi în 1764 de trupele imperiale habsburgice. La manifestare au participat, alături de reprezentanţii autorităţilor locale şi judeţene, parlamentarii Tanczos Barna, Antal Istvan şi Korodi Attila, precum şi europarlamentarul Sogor Csaba, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Senatorul UDMR Tanczos Barna a afirmat, în cadrul alocuţiunii susţinute în faţa monumentului ridicat în memoria martirilor, că reforma administrativă pe care a încercat să o impună Imperiul Habsburgic în urmă cu 250 de ani seamănă cu reforma administrativă „care se pregăteşte în România” şi că asimilarea forţată a unei minorităţi poate să ducă la evenimente nedorite.

„Reforma administrativă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, încercată de Imperiul Habsburgic împotriva Ţinutului Secuiesc, acum 250 de ani, seamănă foarte mult cu reforma administrativă care se pregăteşte în România. Asimilarea forţată, reforma administrativă făcută cu intenţie împotriva unei minorităţi poate să ducă la evenimente nedorite”, a spus Tanczos.

Senatorul UDMR şi-a exprimat convingerea că politicienii actuali „vor fi suficient de înţelepţi” să nu creeze evenimente nedorite în România prin reforma administrativă şi prin modificarea Constituţiei, garantând drepturile obţinute până în prezent de minoritatea maghiară.

Alte articole

Primarul UDMR din Sfântu Gheorghe reia subiectul autonomiei Ţinutului Secuiesc. Mesaj pentru Marcel Ciolacu: „Niciodată să nu spui niciodată!”

Marcel Ciolacu: „Nu va exista niciun Ţinut Secuiesc niciodată în Romania. Nu va vinde nimeni Ardealul”

„Sunt convins că majoritatea trebuie să aibă tot timpul în vedere interesele, drepturile unei minorităţi. Minoritatea secuiască nu este venită de azi, de ieri pe aceste mleaguri”, a afirmat Tanczos.

El a afirmat că „actuala regionalizare este una forţată”, întrucât „regiunile de dezvoltare actuale nu sunt bazate pe coeziune istorică, economică, socială, culurală” şi, din punctul acesta de vedere, crede că „o euroregiune, o regiune de dezvoltare care să se bazeze pe Ţinutul Secuiesc, pe judeţele Harghita, Covasna şi o parte din Mureş, va fi soluţia ideală din toate punctele de vedere”.

La rândul său, deputatul Antal Istvan a declarat că drepturile secuimii, apărate cu preţul vieţii de martirii care s-au opus habsburgilor şi pe care comunitatea maghiară le-a recâştigat după Revoluţia din 1989, trebuie păstrate, întrucât „Ţara Secuilor a existat şi va exista nu numai în visele noastre, ci şi în realitate”.

„Ţara Secuilor a existat şi va exista nu numai în visele noastre, ci şi în realitate, sperăm ca actuala majoritate să perceapă acest adevăr în modul cel mai corect şi să intrăm în normalitate pentru deceniile viitoare, să convieţuim în pace şi înţelegere şi să construim împreună patria noastră comună”, a afirmat Antal Istvan.

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a susţinut afirmaţiile antevorbitorilor, adăugând că secuii nu renunţă la obţinerea autonomiei.

„Strămoşii noştri au crezut în libertate şi eu cred că autonomia înseamnă libertatea. Şi cred că şi în ziua de astăzi cei care trăim aici şi încercăm să ne păstrăm tradiţiile, limba, cultura luptăm pentru libertate, luptăm pentru autoexprimare, luptăm aşadar pentru autonomie”, a spus Borboly.

Discursurile au fost urmate de depuneri de coroane şi jerbe de flori la monumentul „Siculicidium”, iar manifestările comemorative s-au încheiat cu intonarea imnului Ungariei şi a imnului secuilor.

Potrivit istoricilor, „Masacrul de la Siculeni” (în limba latină Siculicidium, adică „uciderea de secui”) a fost o execuţie în masă, organizată în anul 1764 de armata austriacă împotriva secuilor rebeli care s-au împotrivit încorporării în nou-înfiinţatele regimente secuieşti. Acţiunea a fost ordonată de Nikolaus von Buccow, guvernatorul imperial al Transilvaniei.

Cifrele oficiale ale vremii estimează la 200 numărul morţilor, dar Michael Conrad von Heidendorf, procurorul militar trimis pentru investigarea evenimentelor şi pedepsirea „răzvrătiţilor”, a apreciat că este vorba despre 400 de morţi.

După aceste evenimente, mii de secui – unele estimări indică cifre comparabile cu populaţia a cinci sate secuieşti – au plecat peste munţi, în Moldova, unde, după câţiva ani, în care unii dintre ei s-au stabilit în satele ceangăieşti din Ghimeş şi de pe malul Siretului s-au stabilit în Bucovina în cele cinci sate ale secuilor bucovineni.