Sentinţă istorică în cazul retrocedării a 10.000 de hectare din Masivul Retezat către o familie de nobili din Austria

Judecătoria Haţeg a decis că titlurile de proprietate, care au fost emise în 2006 pe numele Mariei Kendeffy şi a fiicei sale, Elisabeth Pongracz, cetăţene austrice, prin care a fost retrocedată suprafaţa din Retezat, au fost nelegale.

„Constată că pârâta Pongracz Elisabeth nu îndeplineşte condiţiile art.48 din Legea 18/1991 şi art. 42 din Constitutie, cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor incluse în titlurile de proprietate nr. 90878/646 ,90878/647 , 90538/901 şi dispune excluderea acesteia de pe titlurile de proprietate mai sus menţionate.

Admite acţiunea, cu precizarea ulterioară, formulată de reclamanta Academia Română, împotriva pârâtelor: Kendeffy Maria, Pongracz Elisabeth, SC Rotunda SRL şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Hunedoara – Instituţia Prefectului judeţului Hunedoara.

Admite cererea de intervenţie cu precizarea ulterioară, formulată de intervenientul Statul Român. prin Ministerul Finantelor Publice. Admite cererea de intervenţie formulată de intervenienta Comuna Sântămărie Orlea. Admite cererea de intervenţie formulată de intervenienta Comuna Bretea Română. (…) Respinge, ca neîntemeiată, cererea reconvenţională formulată de pârâtele-reclamante-reconvenţionale Pongracz Elisabeth şi Kendeffy Maria – decedată în cursul procesului, continuată de Helene Karoly şi Pongracz Elisabeth. Obligă pârâtele Pongracz Elisabeth şi Helene Karoly la plata sumei de 8250 lei cheltuieli de judecată către U.A.T. Bretea Română”, este decizia magistraţilor Judecătoriei Haţeg, din 10 august 2020, citată de Adevărul. 

Alte articole

Vrei garsonieră cu mai puțin de 3.000 de euro? Este scoasă la vânzare într-un oraș mare din România!

Orașul din România în care un apartament cu două camere se vinde cu doar 9.500 de euro, în decembrie 2025

Cum ar fi putut nobilii Kendeffy să devină proprietari a 10.000 de hectare din Retezat

Procesul retrocedării controversate de terenuri din judeţul Hunedoara a început în anul 2009 la Judecătoria Haţeg. La acea vreme, Academia Română a solicitat anularea a celor trei titluri de proprietate emise pe numele presupuşilor moştenitori ai familiei Kendeffy, pentru aproape 10.000 de hectare de păşuni, păduri şi goluri alpine din Retezat revendicate de Maria Kendeffy (cetăţean austriac, decedată în 2016) şi fiica sa Elisabeth Pongracz.

Unul dintre motivele invocate a fost că, la data la care au fost împroprietărite, femeile nu aveau cetăţenie română.

Potrivit Adevărul, nobilii Kendeffy ar fi fost despăgubiţi de statul român, în primii ani de comunism, pentru renunţarea la vastele moşii. 

Cu toate aceastea, în 2006, o comisie de pe lângă Prefectura Hunedoara a aprobat, în doar câteva luni de la depunerea cererilor, împroprietătirea presupuşilor moştenilor ai nobililor Kendeffy.

Istoria familiei de nobili Kendeffy

Veste de aproape 700 de ani şi celebră pentru domeniile stâpânite în Retezat şi în Ţara Haţegului, familia Kendeffy stârneşte în continuare dezbateri cu privire la originea ei. Unii dintre istoricii români afirmă că, în secolul al XV-lea, cnejii din familia Cândea au fost înnobilaţi şi împroprietăriţi cu proprietăţi numeroase, pentru sprijinul acordat lui Iancu de Hunedoara în campaniile militare. Ulterior, au fost maghiarizaţi sub numele de Kendeffy în secolul al XV-lea, acelaşi lucru petrecându-se şi cu familia Kenderes (Cândreş) întudită cu nobilii Kendeffy.

Mai multe detalii despre dosarul controversat al retrocedării din Retezat citiţi pe Adevărul.

Nelu Tătaru recomandă prelungirea stării de alertă. „Considerăm necesar în acest moment, încă 30 de zile”