Curtea Constituţională va discuta pe 28 septembrie sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis în privinţa Legii pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, act normativ care implementează o serie de măsuri de încurajare a învăţământului de artă şi sportiv, pe de o parte, şi impune condiţii suplimentare pentru ocuparea posturilor didactice care necesită atestate şi avize suplimentare.

Potrivit şefului statului, legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine unor principii constituţionale, precum cele referitoare la claritatea şi calitatea normelor, la securitatea raporturilor juridice, dar şi la egalitatea în drepturi a cetăţenilor.

Alte Articole

Raluca Turcan, război al declaraţiilor cu Maria Zaharova: „România ...

Nicolae Ciucă, întrebat dacă este mulţumit de explicaţiile ...

Citeşte şi: Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei, dă vina pe Iohannis: Nu și-a îndeplinit una din principalele prerogative constituționale, ne obligă să ne întrebăm ce vrem de la educația din România

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, în data de 1 iulie 2022, Parlamentul a transmis Preşedintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 (PL-x nr. 48/2022, respectiv L 236/2022), act normativ care implementează o serie de măsuri de încurajare a învăţământului de artă şi sportiv, pe de o parte, şi impune condiţii suplimentare pentru ocuparea posturilor didactice care necesită atestate şi avize suplimentare, pe de altă parte.

„Considerăm că prin conţinutul său normativ, legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine unor principii constituţionale, precum cele referitoare la claritatea şi calitatea normelor, la securitatea raporturilor juridice, dar şi la egalitatea în drepturi a cetăţenilor”, spune şeful statului în sesizare transmisă CCR.

Citeşte şi: Rezultate Titularizare 2022: Edu.ro a publicat notele iniţiale, sunt 146 de medii de 10, dar şi peste 4500 de viitori dascăli care nu au luat 5

În sesizare se arată că la art. I pct. 4 din legea supusă controlului de constituţionalitate, cu privire la Legea nr. 1/2011, după art. 2541 se introduce un nou articol, art. 2542, prin care se stabilesc condiţii speciale de ocupare a unor posturi didactice şi catedre rezervate/vacante.

„Analizând parcursul legislativ al legii criticate, reiese că textul a fost introdus, într-o primă formă, ca amendament, la Camera Deputaţilor, potrivit Raportului comun al Comisiei pentru învăţământ şi al Comisiei pentru tineret şi sport, fiind într-o mică măsură modificat la Senat, în calitate de Cameră decizională. Astfel, legea supusă controlului de constituţionalitate impune personalului didactic, în cazurile mai sus specificate, să prezinte o serie de avize/documente justificative/acord din partea unor terţe entităţi, fie autorităţi publice, fie persoane juridice de utilitate publică – cultele recunoscute oficial de stat, după caz. Considerăm însă că norma criticată nu îndeplineşte cerinţele de claritate şi de previzibilitate a legii, prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituţie în componenta sa referitoare la calitatea legii, aşa cum au fost dezvoltate într-o amplă jurisprudenţă a Curţii Constituţionale”, precizează Administraţia Prezidenţială.

În ceea ce priveşte natura juridică a avizelor ce trebuie obţinute de către solicitanţi în cadrul procedurii de ocupare a posturilor didactice respective, în sesizarea către CCR se arată că ”aceasta este neclară, întrucât nu rezultă care sunt efectele obţinerii/neobţinerii lor, mai precis dacă acestea au natura unui aviz conform sau a unui aviz consultativ, pentru solicitanţi, respectiv pentru angajatori”.

„Mai mult, nu este clar în ce măsură neobţinerea acestor avize favorabile afectează posibilitatea cadrelor didactice de a ocupa acele posturi, în virtutea dreptului de a participa la mobilitatea de personal, astfel cum acest drept este consacrat prin Legea nr. 1/2011”, se mai arată în document.

Potrivit preşedintelui, ”textul creează o situaţie neclară şi prin utilizarea noţiunii de aviz în unele situaţii, respectiv de acord, în altele, fără a detalia o distincţie între cele două tipuri de acte”.

”Astfel, pentru ocuparea catedrelor vacante/rezervate la disciplina Religie, pentru ocuparea catedrelor de pregătire/instruire practică din domeniul «Transporturi/Conducerea autovehiculelor», pentru ocuparea tuturor posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din cadrul seminariilor/liceelor vocaţionale teologice şi a posturilor didactice/catedrelor constituite din discipline teologice de specialitate, pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate de la liceele militare, din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională şi din unităţile de învăţământ subordonate Ministerului Justiţiei, nou-introdusul art. 2542 impune solicitantului obţinerea unui „aviz”, în timp ce pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate de la clasele/grupele din profilul pedagogic, de la liceele cu profil pedagogic, calificările educator-puericultor, educatoare sau învăţător, termenul utilizat este un „acord”.

Mai mult, dispoziţiile nou-introduse prin legea criticată nu sunt corelate nici cu prevederile altor acte normative care reglementează predarea disciplinei Religie.

Un alt aspect de natură să afecteze dreptul solicitanţilor de a participa la concurs şi de a ocupa un post este legat de lipsa stabilirii exprese a unor criterii de acordare a unor termene pentru emiterea avizelor/acordurilor solicitate, precum şi a modalităţii de contestare a acestora, dar şi a procedurii de urmat în caz de refuz de acordare a avizelor/acordurilor. În lipsa unor atare dispoziţii, destinatarii normei sunt în imposibilitatea de a-şi adapta conduita, se mai arată în sesizare.

”Prin modul defectuos de legiferare, soluţia legislativă adoptată de Parlament creează o incertitudine juridică referitoare la dreptul personalului didactic de a valorifica ocuparea unui post viabil, potrivit principiului mobilităţii cadrelor didactice. Astfel, posibilitatea fiecărui solicitant de a ocupa posturile respective, de a se conforma obligaţiilor legale şi de a beneficia de drepturile cuvenite este incertă din cauza contrarietăţii legislative create prin norma juridică. Aşadar, considerăm că prin toate acestea, legiuitorul a nesocotit principiul securităţii juridice consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituţie, astfel cum acesta a fost dezvoltat în jurisprudenţa instanţei constituţionale”, menţionează şeful statului în sesizare.

Nesocotirea principiului egalităţii în drepturi are drept consecinţă neconstituţionalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea principiului. Curtea a statuat că discriminarea se bazează pe noţiunea de excludere de la un drept (Decizia nr. 62/1993), iar remediul constituţional specific, în cazul constatării neconstituţionalităţii discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului, se precizează în sesizare.

Mai mult, condiţionarea solicitanţilor, inclusiv a cadrelor didactice titulare, care vor să ocupe un post din profilul pedagogic de obţinerea şi prezentarea acordului directorului liceului pedagogic pune în discuţie însăşi raţiunea concursului ca modalitate de ocupare a posturilor didactice / catedrelor vacante / rezervate, câtă vreme fiecare liceu pedagogic îşi poate stabili propriile criterii pe baza cărora directorul liceului eliberează un astfel de acord.

”Din această perspectivă, norma contravine nu doar art. 16 din Legea fundamentală, ci şi unor principii fundamentale ale Legii educaţiei naţionale, precum principiile calităţii, asigurării egalităţii de şanse şi transparenţei, astfel cum acestea sunt reglementate în art. 3 din Legea educaţiei naţionale. În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că Legea pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 este neconstituţională”, cere preşedintele.

Şi tot în 28 septembrie, Curtea Constituţională va dezbate sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii privind stabilirea unor măsuri în vederea finalizării procedurilor administrative de soluţionare a cererilor aflate pe rolul comisiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940 şi a Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947 şi pentru modificarea unor acte normative.