SFANTA PARASCHEVA: Ce NU AI VOIE să faci de SF. CUVIOASA PARASCHEVA

SFANTA PARASCHEVA: În data de 14 octombrie a fiecărui an se celebrează Sfânta Parascheva, cunoscută popular ca “Sfânta Vineri de Toamnă”. În această zi se ţine post, nu se munceşte şi în tradiţia românească este ziua în care se prezice starea vremii. 

Marţi, creştinii ortodocşi o sărbătoresc pe Sfânta Parascheva, protectoarea Moldovei. Numele Cuvioasei înseamnă în limba greacă “Vineri”, iar unii cercetători consideră că “Sfânta Vineri” provine din cultul zeiţei romane Venus, care în mitologia romană era zeiţa justiţiară.

Şi în mitologia românească, “Sfânta Vineri” este o divinitate intransigentă, justiţiară, fiind imaginată în chip de văduvă foarte bătrână  şi aducătoare de năpastă, iar când devine ocrotitoare, poartă chipul unei bătrâne veghetoare la sănătatea oamenilor şi la fertilitate.

Viaţa Sfintei Parascheva

Alte articole

Mihaela Rădulescu, apariție într-un nou serial de comedie românesc: „Îmi era dor de camere, de lumini, de munca în echipă”

Nicuşor Dan, mesaj despre unitatea Europei creştine în plină criză politică. Eveniment important organizat la Cotroceni despre comunităţile religioase din Europa

În popor, Sfânta Parascheva este percepută ca fiind “mare la trup şi urâtă la chip”, dar cu un suflet bun, pentru că-i fereşte pe oameni de boli, de grindină, trăsnet şi pe copii îi apără de deochi. De aici, de la această percepţie, i se mai spune şi Sfânta Vineri.

În această zi nu se mănâncă de dulce, nu se lucrează şi se dă de pomană pentru sufletele celor adormiţi. La ţară, în această zi, bătrânii nu făceau nici focul în sobă, pentru a nu atrage asupra casei lor nenorociri.

În tradiţie se spune că fetele care cos şi care spală în ziua Sfintei Parascheva vor rămâne nemăritate.

Cu toate că este o zi în care se ţine post, fructele închise la culoare şi pepenele roşu nu se consumă în această zi, pentru că amintesc de sacrificiul martiric.

Tot în această zi, se prezice vremea. Se spune că dacă este o zi frumoasă sau mohorâtă, la fel vor fi şi celelalte sărbători de peste an. Şi ciobanii anticipează vremea în funcţie de mioarele lor, dacă acestea stau adunate una lângă cealaltă, este semn că va urma o iarnă grea.

Numită “luminătoarea casnică a Moldovei”, ea este cea mai bătrână sfântă dintre surorile ei, care protejează femeile căsătorite şi pe care le ajută la naştere, care căsătoreşte fetele şi poartă de grijă animalelor sălbatice.

Imaginaţia populară nu cunoaşte limite atunci când vine vorba de Sfânta Parascheva, astfel că, în popor se credea că aceasta  ar poseda la curţile ei un căţel de pază cu trup de fier şi dinţi de oţel, numită în mituri Leica-Boldeica. Oamenii din popor credeau că aceasta umblă îmbrăcată în alb sau, negru şi locuieşte în munţi, în păduri sau în ostroavele mării, în cer, în lumea cealaltă.

Fie că vorbim de Cuvioasa Parascheva făcătoarea de minuni din Calendarul Ortodox sau de Sfânta Vineri din popor, sfânta are o influenţă foarte mare asupra conştinţei poporului român. Astfel că,  an de an, hramul acesteia transformă Iaşiul în cel mai mare centru de pelerinaj din ţară, credincioşii înălţând rugăciuni pentru sănătate şi pace la racla cu moaştele acesteia.

SFANTA PARASCHEVA: Ce să nu faci marţi

• De Sfânta Parascheva nu se lucrează, nici la serviciu şi nici în acasă, pentru a te feri de pericolul bolilor de ochi şi durerilor de cap;
• La ţară, bătrânii nu făceau nici focul de Sfânta Parascheva.
• De Sfânta Parascheva nu se spală şi nici nu se coase, altfel te alegi cu negi la mână. Fetele ţineau la această superstiţie pentru a rămâne cinstite, iar bătrânii, pentru belşug. Ea apare în vise şi împărtăşeşte leacuri populare celor bolnavi sau îi atinge cu toiagul pe cei care nu respectă avertismentele ei;
• De Sfânta Parascheva nu se mănâncă nuci, castraveţi şi poame în formă de cruce;
• De Sfânta Parascheva se poate prezice vremea: dacă ziua de 14 octombrie este frumoasă sau mohorâtă, tot aşa vor fi şi celelalte sărbători de peste an. Iar dacă zilele de toamnă de până acum nu au fost ploioase, este semn că iarna se va lăsa curând. – Încep pregătirile de iarnă şi se obişnuieşte să se cumpere cojoace, pături; Sfânta Cuvioasă Parascheva (cunoscută şi ca Paraschiva) este sfânta ocrotitoare a Moldovei.

Moaştele Sfintei Parascheva au fost aduse la Iaşi de către domnitorul Vasile Lupu şi aşezate în ctitoria sa, Biserica Sfinţii Trei Ierarhi. La sfârşitul secolului al XIX-lea, moaştele sfintei au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iaşi.

Sfânta Parascheva este cunoscută în popor ca Sfânta vineri, personaj des întâlnit în basmele românilor.

Potrivit Bisericii Ortodoxe Române, cuvioasa Parascheva a săvârşit numeroase vindecări miraculoase şi alte minuni în timpul vieţii sale.

Sfânta Parascheva este sărbătorită şi în alte state cu o puternică comunitate ortodoxă, ca Grecia şi Bulgaria.