Sindicatele polițiștilor doresc ca inteligența artificială să fie introdusă în justiție, pentru a-i înlocui pe judecători, astfel încât soluționarea litigiilor de contencios administrativ să nu mai fie soluționate de oameni.
Este vorba despre o propunere a Sindicatului Național Pro Lex, care urmărește „crearea și implementarea unui Sistem de Soluționare Automată (SSA) bazat pe inteligență artificială, destinat soluționării cauzelor administrative cu respectarea deplină a principiilor legalității, imparțialității, echității și protecției drepturilor fundamentale”.
Practic, proiectul de lege prevede integrarea în sistemul automatizat a tuturor actelor normative interne, a deciziilor obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), a deciziilor Curții Constituționale a României (CCR), precum și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
Argumentul oferit este legat de precedentul ce a fost creat prin OUG 62/2024, prin care s-a intervenit legislativ pentru accelerarea soluționării proceselor din domeniul salarizării și prestațiilor sociale. Prin intermediul ordonanței s-a recunoscut necesitatea eficientizării actului de justiție și protejării bugetului public.
Astfel, Sindicatul Național Pro Lex „consideră că România trebuie să valorifice aceste tendințe și să adopte măsuri legislative curajoase, în beneficiul cetățenilor, al statului de drept și al sistemului de justiție”.
În opinia Silviei Uscov, avocată, propunerea este „incompatibilă cu principiile fundamentale ale statului de drept”, dat fiind faptul că prezintă deficiențe majore. Aceasta arată că inteligența artificială nu are discernământ și nu poate interpreta autentic spiritul legii.
„Proiectul legislativ propus de Sindicatul Pro Lex privind utilizarea inteligenței artificiale (IA) în soluționarea litigiilor de contencios administrativ prezintă deficiențe majore, ce îl fac neviabil în forma actuală.
Propunerea contravine principiului separației puterilor în stat și dreptului la un proces echitabil, delegând actul de justiție unui sistem automat, încălcând astfel art. 124 din Constituție. Proiectul supraevaluează dramatic capacitățile actuale ale sistemelor de IA, care nu pot interpreta autentic ‘spiritul legii’ sau realiza un raționament juridic veritabil.
Contrar afirmațiilor din proiect, sistemele de IA nu sunt imparțiale în mod inerent, ci perpetuează și amplifică prejudecățile existente în jurisprudența pe care o procesează. De asemenea, un astfel de sistem va ‘mesteca’ și deciziile eronate, perpetuându-le sistematic și creând un efect de feedback negativ”, a precizat Silvia Uscov, avocat, pentru Ziare.com.
Citește și : Elena Udrea scapă de 10 luni de închisoare în dosarul ”Gala Bute”. Decizia nu este însă definitivă
Avocata Anca Elena Bălășoiu susține că este nevoie de mai mulți pași până acolo, însă arată că scenariul nu poate fi exclus. Totuși, crede că elementul uman nu poate fi exclus din actul de justiție.
„Sunt rezervată în a crede că se va ajunge la utilizarea unui judecător virtual. Totuși, cred că mai avem de făcut niște pași până acolo, dar asta nu înseamnă cu putem exclude complet pe viitor, acest scenariu. Iată, sindicatul Pro Lex a identificat foarte bine această problematică a spețelor similare, ce trebuie soluționate într-un mod cât mai eficient. Din păcate, atunci când vine vorba despre pensii, drepturi salariale, se întâmplă foarte des ca la aceeași instanță, la complete de judecată diferite, să apară soluții diferite, pe aceeași speță, ceea ce este de evitat: se ajunge la situații de discriminare între angajați și în diverse situații neplăcute.
Propunerea este foarte bună, însă ar trebui să fie făcuți anumiți pași pentru a se realiza introducerea AI-ului, în etape transparente, pentru a nu decredibiliza actul de justiție. AI-ul este utilizat deja de magistrați, tentația este foarte mare, vorbim despre instrument de lucru eficient. Însă, cred foarte mult în elementul uman în actul de justiție și nu cred că în acest moment, inteligența artificială ar trebui să înlocuiască actul de justiție, complet. Dar la rezumarea situației de fapt sau la eficientizarea anumitor etape dintr-o procedură administrativă de exemplu, cred că se poate folosi cu succes”, a comentat Anca Elena Bălășoiu, avocat, pentru Ziare.com.