SOLSTITIUL DE IARNA, PRIMA ZI DE IARNĂ: 21 decembrie, MOMENTUL DECISIV DE LA REVOLUŢIE

SOLSTITIUL DE IARNA, PRIMA ZI DE IARNĂ. Revoluţia din 1989, care a dus la căderea regimului Ceaşescu, a început în Timişoara, la jumătatea lunii decembrie, cu proteste faţă de încercarea autorităţilor de a-l evacua pe pastorul reformat Laszlo Tokes. Manifestaţiile de stradă, la care autorităţile au ripostat inclusiv cu focuri de armă, s-au transformat în protest faţă de regimul dictatorial, al cărui ecou a ajuns în Bucureşti în 21 decembrie.

RomaniaTV.net

21 dec. 2013, 15:31

5 poze | VEZI GALERIA

SOLSTITIUL DE IARNA, PRIMA ZI DE IARNA. Istoria a făcut ca momentul decisiv al Revoluției Române din Decembrie 1989 să se petreacă în Noaptea cea mai lungă, fapt care a contribuit într-o mare măsură la percepția populară din acele momente, din societatea noastră, dar și de peste hotare, că evenimentele de atunci și deznodământul lor sunt voința cerurilor.

Acest moment de istorie contemporană are, de altfel, corespondente prestigioase în istoria și credințele universale. Spre exemplu, în lumea romană antică, solstițiul de iarnă marca debutul festivalului Saturnaliilor, prin care oamenii puteau să retrăiască nașterea zeilor și să contribuie astfel la primenirea lumii.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Țara din Europa care îți dă bani ca să finalizezi studiile! ...

Avarie majoră la CET București Vest și CET Grozăvești. Mii ...

Însoțite în formele sale primare și de sacrificii umane (iată deci că întâmplările din 1989 au avut precedente mistice de greutate), Saturnaliile – care se regăseau, în forme ușor diferite, la toate civilizațiile din jurul Mediterranei și din Orientul Mijlociu – au fost convertite, după apariția creștinismului, în sărbătoarea Nașterii Domnului, care, din cauza imperfecțiunii calendarelor antice, a ajuns treptat să fie celebrată cu un decalaj de trei-patru zile.

21 decembrie 1989 a fost ziua când revoltele de la Timişoara s-au mutat la Bucureşti: Revoluția de la Timișoara s-a transformat în Revoluţia română. Cu puţin după ora 10.00, mulţimea era deja adunată în faţa sediului Comitetului Central al PCR. Directiva adunării populare venise cu o zi în urmă chiar de la Ceaușescu, care plănuia să înfiereze public tulburările de la Timişoara şi de a-i condamna încă o dată pe „huliganii“ care se revoltaseră (şi muriseră) în oraşul de pe Bega.

În jurul orei 12.30, dictatorul vorbea despre nevoia imperativă de a apăra ţara de atentatele cercurilor străine la integritatea ei şi mulţumea organizatorilor mitingului. În momentul în care a anunţat că, din ianuarie, vor creşte salariile cu 100 de lei, au început şi primele huiduieli, printre urale şi scandări. Apoi huiduielile s-au intensificat. Marea adunare populară se trasformase în marea revoltă populară. „Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara!“, „Timişoara, Timişoara, ai omorât copii nevinovaţi!“ – scandau bucureștenii în loc să aplaude. După ce Nicolae Ceauşescu părăseşte balconul CC-ului, întreg centrul Bucureştiului, de la Piaţa Unirii la Romană şi până la Piaţa Rosetti, a fost ocupat de manifestanţi. În faţa Intercontinentalului, tinerii au îngenuncheat şi au păstrat momente de reculegere pentru cei căzuţi al Timişoara.

Organizate de Ministerul Apărării Naţionale şi Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, ceremoniile militare au început dimineaţă, la Cimitirul Eroilor Revoluţiei. Acolo, s-a intonat imnul României, a avut loc o slujbă de pomenire a eroilor şi au fost depuse coroane de flori, în prezenţa a câteva zeci de persoane, între care rude ale victimelor din decembrie 1989.

În jurul orei 12.30, ceremoniile s-au mutat la troiţa din Piaţa Universităţii, unde circulaţia a fost restricţionată temporar pe bulevardul Nicolae Bălcescu, sensul spre Piaţa Romană. La eveniment au participat militari din Regimentul 30 Gardă „Mihai Viteazul” şi aproximativ 100 de persoane, între care şi un grup de revoluţionari, cu două bannere. Pe unul dintre acestea era scris mesajul „Nu mistificaţi isoria recentă, domnilor istorici. Întrebaţi-l pe Iliescu cine a deturnat Revoluţia dindecembrie 1989, cine sunt vinovaţii pentru victime, cine sunt vinovaţii pentru mineriade, când se vor repara prejudiciile. Vrem adevărul. Semnat: Un supravieţuitor”, iar prin celălalt banner se cerea „lustrarea clasei politice instalate după ’89”.

Revoluţia din 1989, care a dus la căderea regimului Ceaşescu, a început în Timişoara, la jumătatea lunii decembrie, cu proteste faţă de încercarea autorităţilor de a-l evacua pe pastorul reformat Laszlo Tokes. Manifestaţiile de stradă, la care autorităţile au ripostat inclusiv cu focuri de armă, s-au transformat în protest faţă de regimul dictatorial, al cărui ecou a ajuns în Bucureşti în 21 decembrie. Atunci, după o adunare populară la care Nicolae Ceauşescu spera să calmeze spiritele anunţând câte 100 de lei în plus la salariile clasei muncitoare, mii de bucureşteni au protestat în centrul Capitalei, mişcarea de stradă fiind reprimată cu gloanţe şi arestări.

O zi mai târziu, în 22 decembrie, bucureştenii au ieşit din nou în stradă, în număr mult mai mare, estimat la câteva zeci de mii, care au ocupat piaţa din faţa Comitetului Central al Partidului Comunist şi l-au determinat pe Ceauşescu să părăsească sediul CC cu un elicopter.

După fuga dictatorului, manifestanţii au ocupat atât Comitetul Central, cât şi sediul televiziunii publice, în jurul orei 12.30, acesta fiind momentul – considerat simbolic – al victoriei Revoluţiei. Din seara zilei de 22 decembrie, starea de euforie generală a fost înlocuită de haos odată cu atacarea cu focuri de armă a unor instituţii publice de către indivizi necunoscuţi, numiţi generic „teorişti”. Timp de câteva zile, străzile din Bucureşti, dar şi din multe oraşe din ţară, au fost patrulate de militari şi voluntari, iar schimburile de focuri cu „teroriştii” au făcut victime.

Războiul de stradă cu inamici a căror identitate rămâne şi astăzi, cel puţin în parte, necunoscută s-a încheiat în 25 decembrie, când Nicolae Ceauşescu şi soţia lui, Elena, prinşi la Târgovişte, au fost executaţi în urma unui proces sumar judecat de un tribunal militar.

SOLSTITIUL DE IARNA. Motorul de cautare online Google si-a modificat, sambata, logoul pentru a sarbatori solstitiul de iarna, eveniment ce marcheaza inceputul iernii astronomice, informeaza Mediafax.

SOLSTITIUL DE IARNA. Conform Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” din Bucuresti, ca in fiecare an, desi iarna meteorologica soseste inca de la 1 decembrie, inceputul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al SOLSTITIULUI DE IARNA. El este legat de miscarea anuala aparenta a Soarelui pe sfera cereasca, ce reprezinta consecinta miscarii reale a Pamantului in jurul Soarelui.

Dupa cum este cunoscut, axa polilor Pamantului isi pastreaza (in prima aproximatie) directia fixa in spatiu, ea fiind inclinata cu 66° 33′ fata de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge in decurs de un an cercul sferei ceresti numit “ecliptica”, a carui inclinare fata de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La momentul SOLSTITIULUI DE IARNA, Soarele se afla in emisfera australa a sferei ceresti, la distanta unghiulara maxima de 23° 27′ sud fata de ecuator, el efectuand miscarea diurna in lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit “tropicul Capricornului”. Aceasta explica, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor si a noptilor, precum si succesiunea anotimpurilor.

La data SOLSTITIULUI DE IARNA, Soarele rasare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est si apune tot cu acelasi unghi spre sud fata de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el “urca” – tinand cont de latitudinea medie a Romaniei, de 45° – la numai 21° fata de orizont. in consecinta, la aceasta data, durata zilei are valoarea minima din an, de 8 ore si 50 minute, iar durata noptii are valoarea maxima, de 16 ore si 10 minute. Evident, in emisfera sudica a Pamantului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcand inceputul verii astronomice.

Momentul SOLSTITIULUI DE IARNA, respectiv al inceputului iernii astronomice, are loc in jurul datei de 21 decembrie. incepand de la aceasta data, pana la 21 iunie, durata zilelor va creste continuu, iar cea a noptilor va scadea in mod corespunzator.

Google isi modifica frecvent logoul pentru a marca evenimente importante ale istoriei universale sau pentru a celebra mari personalitati.

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2013. Noaptea cea mai lungă a anului 2013 este cea din 21 decembrie, acest moment fiind marcat din punct de vedere astronomic sub titulatura de solstiţiu de iarnă. Este momentul când planul determinat de centrul Soarelui şi de axa de rotaţie a Pământului este perpendicular pe planul orbitei Pământului, iar unghiul făcut de razele soarelui cu orizontul la amiază este cel mai mic. În consecinţă, atunci când în emisfera nordică are loc solstiţiul de iarnă, în emisfera sudică are loc solstiţiul de vară (unghiul făcut de razele soarelui cu orizontul la amiaza este cel mai mare), fiind ziua cea mai lungă din an.

SOLSTITIUL DE IARNA, PRIMA ZI DE IARNĂ: Ce spun astrologii. CE E BINE să faceţi pe 21 decembrie

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ: semnificaţii

Cuvântul solstiţiu provine din latinescul solstitium (sol – soare, sistere – oprit, nemişcat). De-a lungul istoriei, solstiţiul de iarnă a fost prilej de numeroase sărbători, festivaluri păgâne şi serbări religioase. La romani, el era asociat Saturnaliei, o sărbătoare în onoarea zeului roman Saturn, timp al distracţiior, băuturii în exces şi orgiilor, care se termina cu sacrificii umane. Prima zi de Saturnalii la Roma începea la mijlocul lunii decembrie şi continua până pe 1 ianuarie.

În mijlocul lui decembrie, pe data de 25 decembrie romanii au calculat că Soarele este la refluxul său cel mai scăzut. Împăratul roman Iulius Cezar a fost cel care a instituit Festivalul de Anul Nou pe 1 ianuarie, cu toate obiceiurile romane de Saturnalii.

SOLSTITIUL DE IARNA si francmasoneria:lupta luminii cu tenebrele. SEMNIFICAŢII oculte ale primei zile de iarnă

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ LA ALŢII

De asemenea, sărbătoarea evreiască Hanuka este asociată solstiţiului de iarnă, iar mulţi afro-americani sărbătoresc în această perioadă Kwanzaa.

La rândul lor, japonezii celebrează de ziua solstiţiului de iarnă, pe 21 decembrie, ieşirea din peşteră a zeiţei Amatersasu (în mitologia niponă, Zeiţa Soarelui), cea mai importantă zeitate şintoistă. În timpul Cel de-al Doilea Război Mondial, familia regală japoneză s-a proclamat descendentă a zeiţei Amaterasu, iar împăratul a fost oficial considerat divin.

Religia hindusă este printre singurele care nu are o sărbătoare care să corespundă solstiţiului de iarnă.

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ în următorii ani:

2014 22 decembrie ora 01:03
2015 22 decembrie 6:48
2016 21 decembrie 21:44
2017 21 decembrie 18:28
2018 22 decembrie 00:23
2019 22 decembrie 06:19
2020 21 decembrie 12:02

Citeşte şi Solstiţiul de iarnă 2013: 21 decembrie va fi cea mai scurtă zi din an

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ: Ceremonii păgâne la Stonehenge în PRIMA ZI DE IARNĂ

Spre sfarsitul lunii decembrie soarele se va arata tot mai putin pe cer, apoi zilele vor incepe sa devina mai lungi, odata cu solstitiul de iarna din emisfera nordica, ce marcheaza cea mai scurta zi din an. Ziua de 21 decembrie, ziua solstitiului de iarna, coincide cu prima faza de reconstructie a ansamblului megalitic de la Stonehenge, locul unde se strang druizii moderni si paganii planetei pentru a celebra acest eveniment astrologic.

Fundatia English Heritage, care administreaza o serie de situri arheologice din Marea Britanie, va investi in aceasta prima faza de reabilitare a complexului de la Stonehenge 27 de milioane de lire sterline, dupa aproape 30 de ani de proiecte respinse si controverse arheologice. Cea mai mare parte a investitiei se va consuma la organizarea unui muzeu, care va adaposti obiecte gasite in timpul sapaturilor realizate in acest sit arheologic. Apoi, se va mai tine cont de marirea platformei unde vizitatorii pot stationa in interiorul sitului arheologic, avand in vedere ca anul trecut au fost 5.000 de turisti in ziua solstitiului de iarna, fata de numai 2.000 cu trei ani in urma, iar numarul lor continua sa creasca.

“Suntem incantati sa uram bun venit tuturor vizitatorilor care vor veni in aceasta iarna la Stonehenge, dar din pacate nu putem sa gazduim mai multe persoane ca anul trecut”, a declarat Kate Davies, manager general al Complexului Stonehenge. “Nu exista nici posibilitati suplimentare de parcare, astfel incat ii incurajam pe vizitatori sa foloseasca autobuzele speciale, care au ca punct de plecare orasul Salisbury”, a adaugat Davies.

PRIMA ZI DE IARNA: 21 decembrie va fi cea mai scurtă zi din an. TOTUL DESPRE SOLSTITIUL DE IARNA 2013

Incepand cu acesta iarna va fi disponibila o imagine virtuala de 360 de grade a ansamblului megalitic precum si o expozitie cuprinzand 300 de artefacte aduse de la muzeul din Salisbury, colectia Duckworth si Universitatea din Cambridge. O expozitie de diagrame realizate pe baza celor aproape 800 de ani de dezbateri si teorii, dar si a testelor efectuate incepand cu anul 1950 pe baza de radiocarbon, va schimba cliseele care s-au lipt de acest faimos loc, trasformandu-l intr-un sanctuar de practicare a unor ritualuri barbare si diluandu-i din valoarea sa istorica si arheologica.

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ: Un an de la Apocalipsa mayaşă

In preajma Sarbatorilor Pascale de anul viitor se intentioneaza sa se inaugureze un grup de case neolitice, care vor fi construite de voluntari si care vor fi mobilate si accesorizate conform descoperirilor arheologice din zona. Va fi deschisa si o noua cafenea, iar prima etapa a acestor lucrari va costa aproximativ 10 milioane de lire sterline.

Pentru cei interesati de ritualurile care se vor desfasura la Stonehenge, soarele va rasari la ora locala 8:09, sambata 21 decembrie, dar accesul in sit se va face odata ce lumina este suficienta pentru ca vizitatorii sa fie in siguranta. Intrarea vizitatorilor va fi libera si va continua pana la ora 9:00, atunci cand situl se va inchide accesului liber. Incepand cu ora 9:30 accesul va fi reluat contra cost.

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ, SATURNALIA, CÂND SCLAVII ERAU EGALII STĂPÂNILOR

Initial, Saturnalia era celebrata intr-o singura zi, pe 17 decembrie, prin sacrificii, amplasarea unui pat – numit lectisernium – in fata templului lui Saturn si dezlegarea rituala a franghiilor ce legau statuia zeului de soclu, in restul anului. Pe langa ceremoniile publice, exista o serie de serbari private si obiceiul de a face daruri celor dragi (saturnalia et sigillaria).

Jocurile de noroc se practicau atunci fara oprelisti si chiar si sclavii puteau participa la ele. Sarbatoarea era un prilej pentru ca toata populatia Imperiului sa manance, sa bea si sa se distreze. Era singura data cand pana si scortosii senatori renuntau la togele lor, pentru a purta un vesmant mult mai lejer, numit synthesis iar boneta libertilor – pileus – era purtata de oricine, ca semn ca in acea zi toti erau egali. Sclavii erau iertati de pedepse si li se permitea sa-si trateze stapanii cu obraznicie, chiar sa-i ia peste picior, iar acestia erau obligati sa-i serveasca la masa, unde unul dintre scaune era ocupat, in mod obligatoriu, de o statuie a zeului Saturn.

Farse pe seama puternicilor zilei

Inca din primii ani ai manifestarii se alegea un maestru de ceremonii, numit Saturnalicius princeps, care stabilea programul jocurilor si farsele ce urmau a fi facute, mai ales puternicilor zilei. Tot el le dadea mesenilor porunci cu tente comice, punandu-i sa execute cele mai bizare lucruri, ceva in genul poruncilor pe care adolescentii si le dau in zilele noastre, la carti. Desigur, mesenii nu se suparau, indiferent la ce umilinte ar fi fost supusi, pentru ca o atitudine negativa din partea lor ar fi dus la infurierea lui Saturn. Salutul convivilor era „Io, Saturnalia!”, adica „slava lui Saturn”, zeul catre care romanii priveau cu melancolie, amintindu-si de vremurile de odinioara, cand toti oamenii erau egali.

SOLSTITIUL DE IARNA: Ce făceau dacii în PRIMA ZI DE IARNA

Cu timpul, sarbatoarea s-a extins, ajungand, in preajma inceputului erei crestine sa dureze o saptamana intreaga. Sobrul Augustus a redus-o la trei zile iar Caligula, cu toata aplecarea lui spre petreceri monstruoase, n-a acceptat ca Saturnalia sa dureze mai mult de cinci zile. Din fericire pentru romanii amatori de petreceri, pe tron a venit Nero, care a extins din nou durata sarbatorii la o saptamana. Tot acest imparat, pe care istoricii contemporani lui, dar si majoritatea celor moderni, inca il considera pe nedrept un monstru ajuns din intamplare pe tronul Cezarilor, a dat dovada de o imaginatie extraordinara, inventand farse spectaculoase, pentru a celebra in felul lui original Saturnalia.

Casatoria cu libertul Sporus

De departe cea mai ingenioasa farsa de Saturnalia, pusa la cale de Nero, a fost casatoria sa cu libertul Sporus, considerata de multi drept o dovada a nebuniei imparatului. Evenimentul se producea la putina vreme dupa disparitia iubitei sotii a lui Nero, Poppaea Sabina, ucisa chiar de imparat, intr-un moment de furie. Multi au crezut ca Nero isi pierduse cu desavarsire mintile, din moment ce il castrase pe libert si, bazandu-se pe asemanarea uimitoare a acestuia cu fosta lui sotie, realizase un simulacru de casatorie cu respectarea tuturor traditiilor romane in acest sens. Subiectivi, autorii antici evita sa mentioneze ca episodul avea loc de Saturnalii, o vreme a farselor, si ca Nero era renumit pentru ideile sale ingenioase, in asemenea prilejuri.

O egalitate care nu dureaza vesnic

Ca imparatul-artist nu avusese nici o clipa intentia de a da acestei nunti incredibile o tenta serioasa o dovedeste numele primit de libert – Sporus (samanta, in limba latina). Ce paradox mai mare pentru un sclav care fusese castrat, deci nici prin absurd n-ar mai fi putut procrea… Din pacate pentru Nero, farsa lui geniala n-a fost inteleasa (sau poate n-a vrut sa fie inteleasa) de contemporani, care i-au facut ceea ce am numi noi astazi „presa negativa”, creandu-i renumele unui corupator al normelor romane. Poate insa ca singura greseala a fiului Agrippinei a fost ca neglijase un avertisment proverbial, dat mai ales sclavilor ce-si luau nasul la purtare, dar valabil, fara indoiala, si in cazul lui: Non semper Saturnalia erunt – Saturnaliile nu dureaza vesnic…

21 DECEMBRIE, alte semnificaţii în afara SOLSTIŢIULUI DE IARNĂ

1375 – A încetat din viaţă Giovanni Boccaccio, scriitor italian, precursor al Renaşterii, considerat unul dintre cei mai de seamă povestitori ai literaturii europene datorită celebrei lucrări „Decameronul”, culegere de nuvele „în ramă”; a fost primul biograf şi comentator al operei lui Dante Alighieri (n. 1313)

1401 – S-a născut Masaccio (Tommaso di Giovanni di Simone Guidi), pictor florentin, reprezentant al Renaşterii timpurii (Capela Brancacci din Florenţa – frescele „Sfânta Treime” şi „Adam şi Eva izgoniţi din Rai”) (m. 1428)

1846 – Robert Liston a realizat prima operaţie chirurgicală sub anestezie, la University College Hospital din Londra

1879 – S-a născut Iosif Vissarionovici Stalin, şef al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (1924-1953) (m. 5 mar. 1953)

1883 – A apărut volumul „Poesii” de Mihai Eminescu, cu o prefaţă semnată de Titu Maiorescu, singurul tipărit în timpul vieţii poetului; cuprinde 64 de poezii

1886 – S-a născut Gheorghe Tătărăscu, om politic, ministru şi prim-ministru al României; a fost ministru de Externe în guvernul condus de Petru Groza; în 1945 a condus delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Paris, unde a susţinut interesele Romîniei; membru de onoare al Academiei Române (m. 28 mar. 1957)

1891 – A fost jucat primul meci de baschet, sport inventat de către americanul James E.Naismith, profesor de educaţie fizică la colegiul Springfield din Massachusetts

1898 – Marie şi Pierre Curie descoperă radiul

1913 – A apărut, la New York, primul careu de cuvinte încrucişate semnat de britanicul A. Wynne

1917 – S-a născut Heinrich Böll, romancier interesat de problemele societăţii germane postbelice, primul scriitor german, de după al doilea război mondial, căruia i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 1972 (romanele „Tablou de grup cu doamnă”, „Părerile unui clovn”) (m. 16 iul. 1985)

1933 – A încetat din viaţă Knud Johan Victor Rasmussen, explorator danez; a realizat cea mai lungă expediţie cu sănii trase de câini din istoria Arcticii (1921 – 1924) (n. 7 iun. 1879)

1937 – A avut loc premiera primului lung-metraj animat, color şi cu sunet, „Alba ca zăpada”, produs de Walt Disney

1940 – S-a născut Frank Zappa, instrumentist şi compozitor, unul dintre cei mai importanţi muzicieni americani ai ultimelor decenii (m. 4 dec. 1993)

1940 – A încetat din viaţă Francis Scott Fitzgerald, unul dintre scriitorii reprezentativi ai „generaţiei pierdute”, autor de romane şi nuvele în care este evocată societatea interbelică americană: „Marele Gatsby”, „Blândeţea nopţii”) (n. 24 sep. 1869)

1958 – Generalul Charles de Gaulle a fost ales preşedinte al celei de-a V-a Republici Franceze

1968 – Lansarea navei cosmice „Apollo 8” care a efectuat prima oară un zbor circumlunar (21 dec.-27 dec. 1968)

1969 – Un echipaj românesc a efectuat ocolul lumii în 80 de ore cu un avion IL-18 din dotarea TAROM, parcurgând 46 000km

1971 – A fost creată organizaţia umanitară „Medici fără frontiere” – „Medecines sans frontieres”; asociaţia are drept scop acordarea de ajutor medical în situaţii de urgenţă care intervin în urma unui război sau a unei catastrofe naturale

1988 – Doi membri ai unei grupări radicale din Libia provocat explozia cursei 103 Pan Am deasupra localităţii Lockerbie din Scoţia, cauzând una dintre cele mai mari catastrofe aeriene ale tuturor timpurilor, soldată cu moartea a 270 de oameni.

1991 – A fost semnat, la Alma-Ata, documentul de fondare a Comunităţii Statelor Independente, care consfinţeşte destrămarea definitivă şi dispariţia de pe harta politică a lumii a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, desfiinţarea cetăţeniei sovietice. Mihail Gorbaciov demisionează din funcţia de preşedinte al URSS

1994 – Secţia Parchetelor Militare a finalizat „Sinteza aspectelor rezultate din anchetele efectuate de Parchetul Militar în perioada 1990-1994, în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989”. Documentul a fost pus la dispoziţia presei, a comisiei parlamentare care cercetează evenimentele din decembrie 1989, a preşedinţiei, conducerii MI, MApN şi SRI.

1999 – A încetat din viaţă muzicianul jamaican Joe Higgs, eminenţa cenuşie a muzicii reggae şi mentorul lui Bob Marley

2001 – Senatorii şi deputaţii au aprobat, cu 483 de voturi „pentru” şi 2 voturi „împotrivă”, participarea României în cadrul forţei internaţionale de asistenţă din Afganistan, solicitată Parlamentului de către preşedintele ţării

2003 – Saddam Hussein a fost capturat de militarii americani după ce a fost luat prizonier de forţele kurde, sedat şi abandonat în custodia trupelor Statelor Unite.

2009 – Traian Băsescu a depus jurământul în faţa Parlamentului, pentru al doilea mandat de preşedinte al României.

2012 – A încetat din viaţă Lee Dorman, basistul trupei americane de rock psihedelic Iron Butterfly, cunoscută pentru hitul „In-A-Gadda-Da-Vida” din 1968 (n. 15 septembrie 1942)

Urmarește RomaniaTV.net și pe Google News