SONDAJ INSCOP. Românii vor schimbarea clasei politice şi înfiinţarea de partide noi

Potrivit cercetării, 73,3% dintre români cred că se impune o schimbare a clasei politice. 15,4% cred că nu, dar aceasta nu înseamnă că 15,4% dintre români ar fi mulţumiţi de performanţele clasei politice – cifra îi cuprinde şi pe cei dezamăgiţi în general de politică, deci care cred că prin schimbarea politicienilor nu se rezolvă nimic.

În ceea ce priveşte înfiinţarea unor noi partide în România, 42,8% cred că nu e nevoie de un partid nou pentru că toate partidele apărute în ultima vreme au dezamăgit, 24,6% spun că toate partidele existente acum în România trebuie să dispară şi să fie înlocuite cu unele noi, 24,5% cred că este nevoie de partide noi, dar nu au şanse să supravieţuiască între partidele care există deja.

„Remarcăm că nu există o opoziţie fundamentală – mai degrabă conjuncturală – la ideea apariţiei unor partide noi. Numărul de non-răspunsuri nu este foarte mare (8,1%), deci nici procentul celor ataşaţi de sistemul românesc de partide aşa cum este el acum nu este semnificativ. Cei 42,8% care au ales prima variantă nici ei nu pot fi consideraţi ca opunându-se în totalitate ideii unui partid nou/ unor partide noi – mai degrabă apare acolo o judecată pragmatică privind posibilităţile unui partid nou de a reprezenta o alternativă politică viabilă. Cert este că mai multe partide politice apărute în ultima vreme nu s-au dovedit viabile sau nu au avut o rată de creştere semnificativă. Mai precis, nu au avut rata de creştere aşteptată. Vedem o percepţie publică în acest sens.”, a declarat Darie Cristea, coordonator programe, INSCOP.

Dacă însumăm procentele de pe variantele 2 şi 3 de răspuns, 49,1% dintre respondenţi susţin ideea apariţiei unor partide noi, ceea ce înseamnă că, în măsura în care clarificăm aşteptările „tematice” şi „charismatice” ale publicului de la aceste ipotetice noi partide, putem începe să luăm în serios această opţiune.

Alte articole

Sondaj Avangarde: Daniel Băluță și Ciprian Ciucu, favoriți pentru Primăria Capitalei

„Cod roșu de explozie socială” în România. Avertismentul unui sociolog cu privire la nemulțumirea românilor: „Este un foc imens pe care acum se toarnă gaz cu conducta”

CITEŞTE ŞI SONDAJ. Preşedinţia începe să SCADĂ în topul încrederii românilor în instituţii

La întrebarea „Ce orientare ideologică ar trebui să aibă un partid nou pentru a fi votat”, respondenţii au ales următoarele variante: 24,1% liberală, 20% social-democrată, 18,5% fără o ideologie anume, 6,1% monarhistă, 3,9% naţionalistă, 3,8% ecologistă, 1,8% altă ideologie (non-răspunsuri 21,7%, procentul putând să indice şi persoane lipsite de preocupare pentru politică sau pentru ideologia partidelor politice).

„Avem cam 44% din populaţie care se îndreaptă deci tot spre doctrinele consacrate – nemulţumirea cronică a românilor cu politica nu este deci legată atât de doctrine, cât de partidele existente (ca organizaţii) şi de persoanele care le populează. 18,5% indică un segment electoral care s-ar regăsi într-un partid probabil cu opţiuni pragmatice, nu definite ideologic. Avem şi câteva opţiuni electorale minoritare – monarhistă, naţionalistă şi ecologistă (de remacat că prima are un scor aproape dublu faţă de celelalte două). Este clar însă că un spaţiu nou de partide ar avea cele mai mari şanse dacă ar fi populat de ideologii consacrate sau de nişte partide non-ideologice, de opţiune pragmatică.”, precizează Darie Cristea, coordonator programe INSCOP.

35,8% dintre români susţin că nu ar vota un partid nou. 29,8% spun că ar vota un partid nou, iar 23,6% sunt nehotărâţi. 10,8% aleg NS/NR.

Dacă împărţim eşantionul după variabila „acces la internet”, cele mai mari diferenţe între cei care au, respectiv nu au acces la internet se găsesc la varianta „nu aş vota un partid nou” (33% dintre cei cu acces la internet, faţă de 41% dintre cei fără) şi la nehotărâţi (25,8% dintre cei cu acces la internet sunt nehotărâţi şi 19,6% dintre cei fără).
Din punctul de vedere al variabilei „a avea cont pe reţelele de socializare”, la aceeaşi întrebare, diferenţele cele mai semnificative sunt la aceleaşi două variante: 29,5% dintre cei care au cont pe reţele de socializare nu ar vota un partid nou (41% din cei care nu au cont pe rețele de socializare nu ar vota un partid nou); 28% dintre cei care au conturi pe reţelele de socializare sunt nehotărâţi; 20% dintre cei care nu au cont pe rețele de socializare sunt nehotărâți. Alegătorii care nu au acces la internet sau nu au conturi de reţele de socializare sunt mai reticenţi la ideea de a vota partide noi decât cei care au acces la internet/ au conturi pe reţele de socializare.

Barometrul INSCOP – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research, la comanda cotidianului Adevărul, în perioada 23-30 aprilie 2015. Volumul eșantionului a fost de 1085 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%