Sorin Grindeanu contestă starea de alertă în energie anunțată de Bolojan: „Trebuie să respecți legea și să te afli în limitele date de Constituție”

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, pune sub semnul întrebării competența unui guvern demis de a institui stare de alertă în energie, după decizia Executivului Bolojan de a adopta măsuri de urgență pe fondul scăderii istorice a debitului Dunării și al riscurilor pentru funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă.
Mircea Filipescu
31 iul. 2026, 19:15
Sorin Grindeanu contestă starea de alertă în energie anunțată de Bolojan: „Trebuie să respecți legea și să te afli în limitele date de Constituție”

Guvernul interimar a aprobat vineri, 31 iulie, instituirea stării de alertă în sectorul energetic și alocarea a 7 milioane de lei din Fondul de rezervă pentru lucrări menite să asigure debitul de apă necesar funcționării Reactorului 2 de la Cernavodă. Sorin Grindeanu a subliniat că situația trebuie gestionată, însă în limitele prevăzute de lege și Constituție.

„E clar că trebuie gestionată, dar nu nerespectând legea. Indiferent de cât de bună este intenția, trebuie să respecți legea și să te afli în limitele date de Constituție”, a spus Grindeanu.

Liderul PSD a precizat că nu contestă măsurile în sine, ci capacitatea legală a unui executiv aflat în această situație de a le adopta: „Nu am nimic împotrivă, dacă sunt în competențele legale ale unui guvern demis. Aici nu e vorba de intenție, de neintenție, de chestiuni de acest tip, ci de a respecta legea”.

Vezi și Guvernul Bolojan declară stare de alertă la nivel național pe perioada lunii august: „Există risc să închidem și Reactorul 2 de la Cernavodă”. România se bazează pe Ucraina în criza energetică

Președintele social-democraților a descris contextul energetic drept dificil, în condițiile în care și alte state din regiune se confruntă cu probleme similare în producția de energie.

„Nu e o situație simplă. Chiar deloc. Având în vedere că și țările din jurul României, de unde importăm în orele de vârf, au anumite probleme sau că centralele lor nucleare au intrat într-o situație similară celei din România, situația nu e simplă”, a punctat Sorin Grindeanu.

Guvernul a declarat stare de alertă în energie și suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor și Infrastructurii cu 7 milioane de lei din Fondul de rezervă. Banii vor fi utilizați pentru măsuri excepționale în județele Călărași și Constanța, unde autoritățile încearcă să crească debitul apei în zona de captare a Centralei Nucleare Cernavodă.

„Am declarat stare de alertă la nivel național pe perioada lunii august ca efect al scăderii producției de energie electrică, din cauza secetei și a debitelor scăzute pe râuri dar mai ales pe fluviul Dunărea. Avem o scădere la mai puțin de jumătate a debitelor normale pentru această perioadă. Suntem la 1.600 mc/s cu posibilitatea scăderii cu încă 100 mc/s. Ca efect a acestei stări de lucruri, nivelul apei în zona de aducțiune a centralei de la Cernavodă a scăzut. Există risc să închidem și Reactorul 2 de la Cernavodă.

Avem o scădere la mai puțin de jumătate a debitelor normale pentru această perioadă. Suntem la 1.600 mc/s cu posibilitatea scăderii cu încă 100 mc/s. Ca efect a acestei stări de lucruri, nivelul apei în zona de aducțiune a centralei de la Cernavodă a scăzut. Am fost puși în situația, zilele trecute, să oprim un prim grup. Aceeași situație este și în Ungaria, deci ne-am redus ambele țări capacitatea de producție pe nuclear la jumătate și pe fondul tendinței de scădere din zilele următoare, există un risc destul de mare să închidem și al doilea grup.

Asta ar însemna că vom pierde aproximativ 20% din producția de energie electrică la nivel național, o producție foarte importantă. pentru că este o producție în bandă, inclusiv în orele de seară, când consumul crește foarte mult. De asemenea, ca urmare a reducerii debitelor și pe râuri, avem o capacitate limitată de a crește producția în hidrocentrale, putând să depășim cu puțin peste 1.000 MW pe zi. În această situație, față de un consum normal de peste 7.000 MW, suntem în situația ca în orele de seară să importăm în prezent aproximativ 1.700 MW, în condițiile în care s-ar opri și al doilea grup de la Cernavodă, ar însemna încă 650 MW producție în minus, ceea ce înseamnă că ar trebui să importăm peste 2.500 MW, în așa fel încât să avem sistemul energetic echilibrat.

Am discutat astăzi cu vicepremierul Ucrainei pentru a ne susține cu producția din una dintre centralele nucleare ale Ucrainei. Transelectrica și Nuclearelectrica vor discuta pentru un ajutor de urgență în orele de seară din partea Ucrainei. În plan intern, toate capacitățile pe care le avem au primit recomandări să funcționeze la capacitate maximă. Pentru a putea crește cu 100-200 MW producția, ANRE și Transelectrica au autorizat și vor autoriza în zilele următoare toate capacitățile finalizate pentru a putea intra imediat în producție. Este vorba despre fotovoltaice, eoliene și capacități de stocare.

Citește și Imagini dezolante cu Dunărea secată. Vapoarele zac în nămol, debitul fluviului scade drastic și se apropie de recordul negativ din 1985 FOTO

Am alocat 7 milioane de lei pentru Administrația Fluvială Dunărea de Jos, în vederea executării unor lucrări în zona aducțiunii dinspre Cernavodă, pentru a menține, chiar în condițiile de scădere a debitului Dunării, nivelul apei în bazinul de aducțiune de unde pompele care își trag apa asigură răcirea centralei. Va fi importantă și economisirea voluntară în orele de seară. Fac un apel către cetățeni, companii și autorități publice să facă planificări de reduceri voluntare. Estimările noastre sunt că, pe fondul secetei, și în următoarele două săptămâni nu vom avea precipitații importante. Este posibil ca consumul să crească până la 8.000 MW pe zi. Este o situație prin care trec toate țările din vecinătate. Cererea de energie din importuri este la fel de mare. Sper să reușim să menținem sistemul național în funcțiune”, a anunțat Ilie Bolojan.

Criza energetică a fost provocată de nivelul foarte scăzut al Dunării, fluviul care asigură apa necesară răcirii reactoarelor nucleare. Potrivit autorităților, debitul la intrarea în țară a ajuns la aproximativ 1.650 mc/s, mult sub media lunii iulie, de circa 4.750 mc/s, iar estimările indică o nouă scădere, spre 1.500 mc/s. Astfel, Reactorul 1 de la Cernavodă a fost deja oprit controlat, iar autoritățile încearcă să evite oprirea Reactorului 2.

Centrala nucleară produce circa 20% din energia electrică a României. O eventuală oprire a ambelor reactoare ar reduce considerabil producția internă și ar crește dependența de importuri într-un moment în care mai multe țări din regiune se confruntă cu dificultăți similare pe piața energiei.