STARE DE ALERTĂ. Premierul Orban a cerut ministerelor să vină cu propuneri până vineri

STARE DE ALERTĂ 15 MAI 2020. „Va solicit pana maine, fiecarui minister si fiecarei agentii din subordinea ministerelor, prezentarea propunerilor pentru acest act normativ privitor la trecerea de la stare de urgenta la starea de alerta si de asemena stabilirea masurilor pe care le vom prelungi dupa starea de urgenta, de exemplu prelungirea somajului tehnic, concediul pentru parinti pana la finalul anului scolar. De asemenea, maine vom avea cu toate ministerele economice o intalnire pentru a definitiva planul de masuri economice pentru a asigura revenirea cat mai rapida la normalitate”, a declarat Ludovic Orban.

Ludovic Orban: „Slujbele se vor ţine în afara bisericilor în prima fază”

Avocatul Poporului a anunţat, miercuri, că sesizat CCR cu privire la legislaţia care reglementează starea de alertă, considerând că se încalcă principiul separaţiei puterilor, precum şi prvederile legale constituţionale potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării.

”Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate referitoare la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare. Avocatul Poporului apreciază că delegarea unor atribuţii de legiferare către autorităţi administrative, având ca finalitate restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale încalcă principiul separaţiei puterilor, precum şi prevederile constituţionale potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării (art. 1 alin. (5), art. 53 şi 61 alin. (1) din Constituţia României”, a transmis, miercuri, Avocatul Poporului.

În esenţă, Avocatul Poporului consideră că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu respectă principiul previzibilităţii legii prin definirea defectuoasă a „stării de alertă”, care, neavând consacrare constituţională, presupune o circumstanţiere detaliată, la nivel infraconstituţional, a cazurilor în care se poate declara.

”În realitate, legea prevede doar că se pot lua de către organe administrative orice măsuri, deci inclusiv de restrângere a exerciţiului unor drepturi, deşi art. 53 din Constituţie prevede clar că acest lucru poate fi făcut numai prin lege. În lipsa prevederii unui termen pentru care se poate dispune starea de alertă, ba mai mult, reglementarea posibilităţii extinderii acestuia prin act administrativ, se ajunge în ipoteza în care restrângerea temporară a exercitării unor drepturi şi libertăţi fundamentale capătă caracterul unei îngrădiri permanente aducând astfel atingere însuşi dreptului, ceea ce este contrar art. 53 alin. (2) din Constituţie”, a mai transmis Avocatul Poporului.

Instituţia consideră că, potrivit prevederilor constituţionale, Parlamentul şi, prin delegare legislativă, în condiţiile art. 115 din Constituţie, Guvernul au competenţa de a institui, modifica şi abroga norme juridice de aplicare generală.

”Autorităţile administraţiei publice nu au o asemenea competenţă, misiunea lor fiind aceea de a asigura executarea legilor”, a mai transmis Avocatul Poporului.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că după data de 15 mai se va intra în stare de alertă.

Alte articole