Statul, dator vândut bugetarilor care l-au dat în judecată pentru salarii. Ministrul Pîslaru le bate obrazul judecătorilor. ”Și-au crescut salariile mult peste grilă”

Dragoș Pîslaru a precizat cât are de dat statul bugetarilor care au câștigat în instanță venituri salariale: 7,14 miliarde de lei, din care 5,95 miliarde sunt numai în justiţie.

”Dacă nu intervenim (prin noua lege a salarizării – n.r.),  valoarea estimată a tranşelor de plată se duce la 11,5 miliarde de lei, din care aproape 10 miliarde de lei în justiţie”, a precizat ministrul interimar al Muncii.

Cum a ajuns statul să fie dator atât de mult unor bugetari? Din vina sa, se poate spune, după cum a explicat tot Pîslaru.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

”Vă atrag atenţia asupra unui lucru care nu e suficient subliniat în spaţiul public: nerespectarea integrală a Legii 153 (vechea lege a salarizării unice – n.r.), care, repet, a fost făcută printr-o supralicitare de 20 de miliarde de lei care nu existau, a condus la costuri semnificative obţinute în instanţă. Şi astea sunt date de la Finanţe. Costul tranşelor scadente aferente drepturilor obţinute prin hotărâri judecătoreşti sunt de 7,14 miliarde de lei, deci aproape s-a obţinut în instanţă cât avem noi spaţiu în acest moment pentru toată legea ca să o corectăm. Şi este foarte important să ştiţi că din total 5,95 sunt numai în justiţie.

Alte articole

Legea salarizării, explicată pe Facebook de Dragoş Pîslaru: „Dacă mai dai nişte măriri sau nişte indexări, inechităţile cresc”

Pîslaru vrea să repare pe Facebook ce nu s-a reușit în guvern. Sesiune live dedicată legii salarizării, pentru care românii îi pot trimite întrebări și sugestii

Prin urmare, colegii din justiţie, dacă noi am rămâne cu această legislaţie, aceste lucruri, aceste sume ar fi în continuare în creştere şi în continuare dumnealor ar putea să se prevaleze de inechităţi care există pe legislaţia actuală şi atunci singura cale prin care poţi să ieşi este o legislaţie unitară, pe prerogativa Executivului de a stabili legislaţia. Trebuie să înţelegeţi că, dacă nu intervenim, valoarea estimată a tranşelor de plată se duce la 11,5 miliarde de lei, din care aproape 10 în justiţie”, a spus demnitarul.

Citește și Sindicaliștii din sănătate au dureri de cap din cauza noii legi a salarizării. ”Cea mai proastă creionată în ultimii ani”. Cinci lei în plus pe oră pentru asistenții care muncesc în weekend sau de sărbători!

În același context, Dragoș Pîslaru a făcut referire și la judecători și la deciziile din instanță. Asta în condițiile în care magistrații vor avea salariile înghețate în noua lege a salarizării, întrucât şi-au crescut salariile mult peste grila din vechea Lege a salarizării (153/2017).

”Aici începem să avem şi acele îngheţări şi vreau să fim foarte expliciţi, pentru că nu ne temem de lucrul ăsta. Deci, judecătorii, cu tot respectul pentru domniile lor, pe baza unor asimilări şi interpretări şi hotărâri de instanţă, şi-au crescut salariile mult peste grilă.

Şi o spun din capul locului, pentru că ştiu că o să avem în continuare nişte dezbateri aprinse pe acest subiect; există o singură putere în stat care poate pune pe masă cât trebuie să fie bugetul şi cât poate să fie bugetarea în salariul public. Este recunoscut în toate materialele, analizele constituţionale că singura prerogativă a Executivului în echilibrul puterilor în stat este partea de buget şi de buget salarial.

Este singura prerogativă nediscutabilă de nimeni. Cu toate acestea, deşi nu a existat o legislaţie care să ducă salariile judecătorilor la nivelul de astăzi în plată, au existat hotărâri judecătoreşti şi decizii pe care le-au avut ordonatorii de credit care au dus lucrurile la nivelul respectiv”, a declarat ministrul, citat de agerpres.

Dragoș Pîslaru a fost menționat, la emisiunea ”Puterile statului” de la România TV, în contextul unei acuzații grave aduse de judecătoarea Mădălina Afrăsinie de la Tribunalul București.

Afrăsinie a dezvăluit, printre altele, că ministrul a cerut judecătorilor să îl contacteze înainte de a da hotărâri împotriva statului, ceea ce ar reprezenta o imixtiune directă a politicului în justiție.

”Și ministrul Pîslaru, ministrul Muncii la acel moment, a spus că ar vrea o colaborare cu noi judecătorii, că atunci când vrem să pronunțăm soluții împotriva statului, prin care să obligăm statul să plătească anumite despăgubiri, să-l sunăm pe dânsul, pe echipa dânsului, și să încercăm să ne explice dânsul cum este legea. Cam asta a fost ideea”, a spus judecătoarea.

Citește și Bărbații vizați de noi schimbări înainte de pensionare. ÎCCJ, decizie surprinzătoare legată de perioada stagiului militar