Statul român, condamnat de CEDO să dea 8.000 de euro unui bărbat care n-a primit concendiu parental

Gabriel Hulea din Bacău lucra ca electrician pentru armată când s-a născut al doilea copil al său, la 17 decembrie 2001. Soţia sa, învăţătoare, a fost în concediu pentru îngrijirea copilului în primele 10 luni după naştere, după care ar fi trebuit să revină la serviciu, pentru a nu pierde beneficiile pe care le avea ca titular pe post.

În aceste condiţii, la 9 septembrie 2002, Gabriel Hulea a solicitat concediu parental şi şi-a reînnoit de mai multe ori cererea, însă Ministerul Apărării Naţionale nu i-a acordat acest concediu, rezervat pe atunci exclusiv personalului feminin, potrivit Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Hulea s-a adresat instanţei, însă acţiunea i-a fost respinsă. Curtea Constituţională, care a fost de asemenea sesizată, a constatat că legea respectivă încalcă principiile egalităţii în faţa legii şi non-discriminării pe bază de sex.

Cu toate acestea, în 16 martie 2005, magistraţii au respins şi apelul lui Hulea, printr-o decizie definitivă.

Alte articole

Decizie istorică a CEDO. Kremlinul a încălcat dreptul internaţional când a atacat Ucraina, dar este vinovat şi pentru doborârea zborului MH17 al Malaysia Airlines, soldată cu moartea a 298 de persoane

FACIAS: România a plătit în ultimii cinci ani peste 49 de milioane de euro pentru condamnările la CEDO. Statul nu a recuperat niciun leu de la vinovați, suma fiind achitată exclusiv din bugetul public

În plângerea la CEDO, Hulea a susţinut că refuzul de a i se acorda concediu pentru îngrijirea copilului reprezintă un act de discriminare pe bază de sex.

CEDO a constatat, în acest caz, încălcarea articolului 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care interzice discriminarea, dar şi a articolului 8, care prevede respectul pentru viaţa privată şi de familie, şi a dispus plata către petent a 8.000 de euro, pentru prejudiciul moral adus.

Decizia luată marţi de o cameră a CEDO nu este finală, oricare dintre părţi putând cere, în termen de cel mult trei luni, judecarea cauzei de către Marea Cameră.

Potrivit Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, „femeile, cadre militare în activitate, au dreptul la concediu de maternitate şi la concediu pentru îngrijirea copilului, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, pe baza dispoziţiilor legale aplicabile pe plan naţional”.

Statutul cadrelor militare a fost modificat între timp prin Legea nr. 53/2011, potrivit căreia „cadrele militare în activitate, femei şi bărbaţi, au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani şi, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 7 ani, în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare”.