Statul român, dat în judecată de un pacient care ar avea nevoie de nutriţie parenterală permanent, însă procedura nu este decontată

”Susţinem, împreună cu avocatul Cristian Băcanu, demersurile legale ale pacientului Miron Visarion, care a început astăzi acţiunea în justiţie împotriva Statului Român (prin instituţiile abilitate), pentru a-şi obţine dreptul la viaţă pentru el dar şi pentru alţi pacienţi care depind de asigurarea nutriţiei parenterale la domiciliu pentru a supravieţui. Pacientul Miron Visarion cere emiterea unei ordonanţe preşedinţiale, precum şi ca statul să ia măsurile necesare pentru a soluţiona problema pacienţilor care necesită nutriţie parenterală zilnic ca o condiţie obligatorie pentru supravieţuire”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Asociaţia ”Dăruieşte Viaţă”.

Potrivit sursei citate, hrănirea prin nutriţie parenterală este un tratament postoperator care, în cazul pacienţilor care suferă de sindromul intestinului scurt, reprezintă o condiţie obligatorie pentru supravieţuire.

”În lipsa acestui tratament, care constă în perfuzii zilnice cu substanţele nutritive necesare organismului pe care o persoană sănătoasă şi le asigură prin absorbţia în organism a meselor de peste zi pe care le poate asimila normal, pacienţii cu disfuncţii intestinale permanente sunt condamnaţi la moarte prin înfometare”, se mai arată în document.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În România, nutriţia parenterală este asigurată gratuit doar în secţiile de anestezie şi terapie intensivă a spitalelor (în regim de internare) – conform protocolului ATI existent. Nutriţia parenterală nu este asigurată în ambulator sau în regim de îngrijire a bolnavului la domiciliu.

Alte articole

Se dă lege! Dispare adeverința de asigurat la Sănătate

CNAS prezintă scuze publice după ce platforma eSănătateaMea a afișat mesajul „Asigurat. Handicapat”: „Formularea greșită și regretabilă este rezultatul exclusiv al unei erori tehnice”

”Odată ce pacientul cu disfuncţie intestinală permanentă este externat din secţia ATI (avându-se în vedere că bolnavii cronici nu pot petrece tot restul vieţii într-o secţie ATI), acesta riscă să moară prin înfometare. În aceste situaţii, pacientul şi familia trebuie să realizeze nutriţia parenterală la domiciliu, pe cheltuială proprie, chiar dacă asigurarea de sănătate este plătită la zi. În urma unei intervenţii chirurgicale pentru anevrism de arteră mezenterică superioară făcută în august 2018, pacientul Miron Visarion a rămas cu o lungime de intestin subţire restant care nu îi permite supravieţuirea fără nutriţie parenterală, conform Referatului medical întocmit la data de 15.01.2019 în cadrul Institutului Clinic Fundeni. Aflat la domiciliu, el este obligat să îşi platească integral costul hranei perfuzabile şi al medicamentelor necesare, în sumă de peste 5.000 lei lunar, fără să poată deconta nimic prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi fără îngrijire la domiciliu”, a mai transmis Asociaţia.

Procesul a fost înregistrat la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti şi se cere emitere a unei ordonanţe preşedinţiale, prin care să se dispună obligarea pârâţilor la protejarea dreptului său la viaţă, atât prin asigurarea hrănirii intravenoase zilnice conform indicaţiilor medicului curant, cât şi prin decontarea gratuită, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală), a acesteia.

”Urgenţa acestei cauze este reclamată de prejudiciul direct, imediat şi ireversibil pe care îl suferă pacientul asigurat Miron Visarion – afectarea directă a sănătăţii şi a dreptului la viaţă”, se mai arată în document.

Reprezentanţii Asociaţiei precizează că, în 20 martie 2018, platforma Declic a depus pe masa Ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea o petiţie cu peste 20.000 de semnături, prin care i se aducea la cunoştinţă această problemă extrem de gravă. 

”Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a promis  în cadrul întâlnirii că, până la finalul anului (n.r. 2018), firmele care oferă îngrijire la domiciliu vor putea să îi hrănească intravenos pe cei peste 15.000 de bolnavi din România, iar costurile hrănirii parenterale vor putea fi decontate prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. De atunci şi până acum nu s-a întâmplat nimic, cu toate că înseşi normele prevăzute de Constituţia României, de CEDO şi de Carta Drepturilor Fundamentale ale UE prevăd faptul că Statului român îi revine obligaţia pozitivă de a asigura un cadru normativ şi instituţional care să garanteze viaţa cetăţenilor români, deci şi norme care să garanteze asigurarea hrănirii parenterale a pacienţilor cu nevoi speciale în acest sens, cu decontare prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS)”, se mai arată în comunicat.