În privinţa celei mai vechi întrebări, Stephen Hawking este categoric: "Nu există Dumnezeu. Şi nici viaţă după moarte. Şi cu siguranţă nici paradis", scrie Ziarul de Iaşi.
"Fiecare dintre noi este liber să creadă în ce vrea şi, în viziunea mea, simpla explicaţie este că nu există Dumnezeu", a spus astrofizicianul, potrivit The Telegraph. "Nimeni nu a creat Universul şi nimeni nu ne decide soarta. Asta mă conduce la o descoperire profundă: probabil că nu există paradis şi nici viaţă după moarte. Cred că credinţa în viaţa de apoi este doar o gândire pozitivă".
Lucy Hawking, care a asistat la lansarea cărţii, a fost întrebată cum s-a simţit să audă din nou vocea tatălui ei prin intermediul celebrului dispozitiv computerizat folosit de savant:"A fost foarte emoţionant. M-amîntors pentru că îmi venea să plâng. Uneori simt că este încă aici pentru că vorbim despre el şi îi auzim vocea şi vedem imagini cu el, apoi ne amintim că ne-a părăsit".
Fratele ei, Timothy, a spus că în timp ce a citit noua carte putea auzi vocea tatălui lui "răzbătând din pagini". El a adăugat: "A fost foarte drăguţ să mă conectez cu el în acest fel".
Celebrul fizician a sugerat că ingineria genetică ar crea o nouă rasă umană care ar putea distruge restul omenirii.
Cartea este o colecţie de articole şi eseuri lăsate de Hawking, care avertizează cu privire la pericolul manipulării ADN.
"Brief Answers to the Big Questions" împărtăşeşte temerile omului de ştiinţă despre o posibilă nouă rasă şi despre problemele care s-ar crea dacă cei bogaţi ar putea schimba ADN-ul copiilor lor.
El a scris: "Sunt singur că în timpul acestui secol oamenii vor descoperi cum să modifice atât inteligenţa, cât şi instinctele precum agresiunea".
Cartea va fi lansată simultan în mai multe ţări, inclusiv Franţa, Germania, Marea Britanie şi Statele Unite.
Astrofizicianul Stephen Hawking, care a murit pe 14 martie 2018, a fost cel mai cunoscut om de ştiinţă britanic al timpurilor noastre, un geniu care şi-a dedicat viaţa descoperirii secretelor Universului.
Este autorul popularelor cărţi "O scurtă istorie a timpului" (1988) şi "Universul într-o coajă de nucă" (2001). Cea mai mare parte a vieţii sale a fost profesor la Cambridge, iar în comunitatea ştiinţifică este cunoscut mai ales pentru teoriile sale legate de mecanica găurilor negre, graviaţie şi relativitate. Geniul său a fost comparat cu Albert Eistein şi cu Isaac Newton.
facebook
twitter
