Strănepoata lui Ion I.C. Brătianu vrea să obţină cetăţenia română. „Nu am vreo ambiţie politică. E o reconciliere cu mine însămi”

Într-un interviu acordat publicaţiei Adevărul, Marie-Hélène Fabra Brătianu a vorbit despre motivaţia gestului său.

Marie-Hélène Fabra Brătianu, în vârstă de 58 de ani, este fiica Ileanei Brătianu şi nepoata Elenei Brătianu şi a istoricului şi omului politic liberal Gheorghe Brătianu. Provine dintr-o familie care a scris istorie, străbunicul ei, Ion I.C. Brătianu, fiind unul dintre făuritorii României Mari.

A ajuns prima oară în România, ţara de origine a mamei sale, după Revoluţia din 1989, iar în ultimii ani a fost implicată în mai multe procese în care, spune ea, a fost implicată fără voie. În 2006, mamei sale i s-au retrocedat, prin manevre suspecte ale autorităţilor din Argeş, 32,8 hectare din Pădurea Trivale din Piteşti, deşi terenul trebuia retrocedat, de fapt, în comuna argeşeană Răteşti, unde Gheorghe Brătianu avusese o moşie. Şi acum retrocedarea face obiectul unui dosar DNA, nouă persoane fiind urmărite penal pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

Marie-Hélène Fabra Brătianu a precizat că a strâns deja actele necesare în vederea obţinerii cetăţeniei române. Spune că le va depune de îndată ce restricţiile privind pandemia de coronavirus se vor reduce.

„Întrebarea pe care mi-o puneţi mă obligă să privesc în sufletul meu deoarece decizia mea de a obţine cetăţenia română este în acelaşi timp rodul unei reflecţii şi al unei dorinţe”, a declarat strănepoata lui Ion I.C. Brătianu, pentru Adevărul.

Marie-Hélène Fabra Brătianu a simţit prima oară dorinţa de a obţine cetăţenia română în 1995, când o prietenă de-ale mamei sale i-a spus că această formalitate nu ar trebui să fie dificilă. În anul 2009, odată cu moartea mamei sale, Marie-Hélène Fabra Brătianu a mărturisit că a început să vină mult mai des în România a rezolva probleme familiale.

„Nu am vreo ambiţie politică. Este o decizie în întregime privată. O decizie ce înseamnă o reconciliere cu mine însămi şi o decizie ce reconstruieşte un pod interior. Importanţa Brătienilor în România este foarte dificil de înţeles pentru un francez pentru că Franţa există de mai multe secole şi lista întemeietorilor săi este lungă. Pe de altă parte, deşi Franţa nu a avut mereu regimuri exemplare, traumatismul dictaturii şi al presiunii străine nu există în Hexagon, precum în România.

Azi am înţeles, cel puţin asta cred, un punct de vedere românesc. Pentru a spune altfel lucrurile, am devenit de asemenea şi româncă pentru că doliul ţinut după mama mea (n.red.-Ileana Brătianu) a făcut să se dezvolte în mine toate „seminţele” pe care ea le plantase fără să ştie.

O altă motivaţie a solicitării cetăţeniei române a fost reprezentată de eşecurile mele juridice. Toate procesele din România pe care le am de ani de zile şi care sfidează bunul simţ şi îmi alimentează amărăciunea nu pot să îmi umbrească bucuria reîntâlnirii cu ţara strămoşilor mei materni.

Am decis să obţin cetăţenia română şi pentru că nu vreau să mă rup de trecut”, a mărturisit Marie-Hélène Fabra Brătianu.

Fostă jurnalistă la „Les Échos“, Marie-Hélène Fabra Brătianu este pictoriţă la Paris. În 2012 a publicat la Editura Humanitas cartea „Memoria frunzelor moarte“, în care combină memoriile bunicii sale cu propriul jurnal început după moartea mamei sale, în 2009.

În vara lui 2016 a apărut şi versiunea în franceză a cărţii, la editura pariziană L’Harmattan.

Klaus Iohannis a dat undă verde înfiinţării Muzeului Naţional „Brătianu”