Primul studiu, realizat de cercetători francezi, a concluzionat că acest derivat al clorochininei, un medicament antimalaric, nu reduce în mod semnificativ riscurile de internare la terapie intensivă sau de deces în cazul pacienţilor spitalizaţi cu pneumonie din cauza COVID-19.

Conform celui de-al doilea studiu, realizat de o echipă de oameni de ştiinţă chinezi, hidoxiclorochina nu elimină virusul mai rapid în comparaţie cu tratamentele standard în cazul pacienţilor internaţi cu o formă „uşoară” sau „moderată” de COVID-19. În plus, efectele secundare sunt mai importante.

Alte Articole

Anthony Fauci susţine că vaccinurile anti-COVID sunt mai puţin ...

Raed Arafat, avertisment teribil înainte de relaxare: „Lumea ...

Noua variantă a COVID-19 ar putea fi mai mortală decât se ...

„Coroborate, aceste rezultate nu susţin utilizarea hidroxiclorochinei ca tratament de rutină pentru pacienţii cu COVID-19”, se arată într-un comunicat de presă emis de jurnalul medical britanic BMJ, care a publicat cele două studii.

Prima cercetare a implicat 181 de pacienţi adulţi internaţi cu pneumonie asociată COVID-19, care au necesitat administrarea de oxigen. 84 dintre aceşti pacienţi au primit hidroxiclorochină zilnic la mai puţin de două zile de la spitalizare, spre deosebire de ceilalţi 97.

Faptul că li s-a administrat acest tratament nu a schimbat nimic, nici în ceea ce priveşte transferurile la reanimare (76% dintre pacienţii trataţi cu hidroxicloroquină au fost la reanimare după a 21-a zi, comparativ cu 75% în celălalt grup de pacienţi), nici mortalitatea (rata de supravieţuire în a 21-a zi a fost de 89%, respectiv, 91%).

„Hidroxiclorochina a beneficiat de atenţie la nivel mondial ca tratament potenţial pentru COVID-19 după rezultate pozitive în cadrul studiilor restrânse. Cu toate acestea, rezultatele acestui studiu nu susţin utilizarea ei la pacienţii internaţi în spital cu COVID-19 care necesitau oxigen”, au concluzionat cercetătorii din mai multe spitale din regiunea pariziană.

Ce arată al doilea studiu

Al doilea studiu a implicat 150 de adulţi spitalizaţi în China, diagnosticaţi îndeosebi cu forme „uşoare” sau „moderate” de COVID-19. Jumătate dintre aceştia au primit hidroxiclorochină, iar cealaltă jumătate nu. Şi de această dată, faptul că au primit sau nu acest tratament nu a influenţat eliminarea virusului de către pacienţi după patru săptămâni. În plus, 30% dintre cei care au primit hidroxicloroquină au prezentat efecte adverse (cel mai frecvent a fost diareea) comparativ cu 9% în cazul pacienţilor cărora nu le-a fost administrată substanţa.

Utilizată pentru tratarea bolilor autoimune, a lupusului şi artritei reumatoide, hidroxiclorochina are susţinători puternici.

Profesorul francez Didier Raoult promovează utilizarea acestui medicament la pacienţii aflaţi la debutul bolii, asociat cu un antibiotic, azitromicină, notează AFP. De asemenea, preşedintele SUA, Donald Trump, a susţinut în mod regulat utilizarea acestui medicament împotriva coronavirusului.

Dar, în ultimele săptămâni, mai multe studii au pus sub semnul întrebării eficienţa acestei molecule în tratamentul contra COVID-19, iar autorităţile sanitare din mai multe ţări au avertizat cu privire la riscul de apariţie a unor efecte adverse, în special la nivel cardiac, potrivit AFP.

Avertismentul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA) 

La sfârşitul lunii aprilie, autorităţile sanitare canadiene au avertizat împotriva utilizării medicamentelor antimalarice clorochină şi hidroxiclorochină pentru prevenirea infecţiilor cu noul coronavirus sau tratarea acestora notând posibilitatea apariţiei unor „efecte secundare grave” şi recomandând utilizarea lor „doar sub supravegherea unui medic”. În aceeaşi lună, Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a emis un avertisment similar cu privire la aceste medicamente.

De asemenea, în luna aprilie, un grup de experţi americani, sub egida Institutelor Naţionale de Sănătate (NIH) din Statele Unite, a transmis în mod oficial că nu recomandă medicilor să îşi trateze pacienţii cu COVID-19 prin combinaţia hidroxiclorochină şi azitromicină din cauza riscurilor pentru inimă. În ceea ce priveşte administrarea de hidroxiclorochină fără antibioticul azitromicină, grupul a explicat la acel moment că nu există încă studii riguroase pentru a se putea stabili o anumită direcţie.

Citeşte şi Premieră în Uniunea Europeană! Prima ţară care a anunţat că a învins epidemia de coronavirus