În septembrie 2021, valoarea coșului minim de cumpărături pentru o familie cu patru membri era de 7.233 de lei, potrivit raportului „Coşul minim de consum lunar pentru un trai decent pentru populaţia României”, realizat de Syndex și Fundația Friedrich Ebert.

Pentru o familie cu doi adulți și un copil, coșul minim de cumpărături este de 7.112 lei pe lună, pentru o familie doar cu doi adulți e de 5.322, iar pentru o persoană singură, de 3.275 de lei.

Alte Articole

O mămică a arătat mai mult decât trebuia când și-a dus ...

Angajări 2023. Se dau 3000 de lei net dacă ştii să faci sandvişuri

Umbrărescu turează motoarele. Tronsonul de autostradă pe care ...

Recalcularea valorii coşului s-a realizat în baza indicilor de preţuri comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică (INS) pentru luna septembrie 2022, raportat la luna septembrie 2021.

Ideea unui coş minim de consum pentru un trai decent presupune alcătuirea unui set de cheltuieli periodice necesare pentru îndeplinirea unor nevoi de bază pentru o familie cu o structură dată.

Astfel, pe lângă nevoile imediat necesare supravieţuirii – adăpost, alimentaţie – coşul minim pentru un trai decent acoperă o serie cuprinzătoare de nevoi curente cum ar fi îmbrăcămintea, igiena personală, educaţia, îngrijirea sănătăţii, transportul, comunicaţiile, recreerea, precum şi eventualele cheltuieli neprevăzute – evenimente familiale, probleme de sănătate etc.

Adrian Negrescu, analist economic: „Românii dau cei mai mulți bani pe mâncare și pentru că au cele mai mici venituri din UE”

De-a lungul timpului, România a fost inclusă în topurile europene, pe locuri fruntașe, din punctul de vedere al sumelor cheltuite de cetățeni pentru achiziționarea alimentelor. Astfel, în spațiul public s-au născut diverse prejudecăți și ironii la adresa românilor, care ar fi „incapabili să-și gestioneze coerent bugetul personal”.

Analistul economic Adrian Negrescu, însă, atenționează că românii cheltuiesc cei mai mulți bani pe mâncare din mai multe motive. Cel mai important, sărăcia, în raport cu cetățenii din vestul și centrul Europei. Astfel, se respectă celebra „Piramidă a lui Maslow”, unde nevoile fiziologice sunt la temelie.

Totodată, Adrian Negrescu menționează că și comportamentul impulsiv influențează cifrele.

„Suntem, din păcate, unul dintre statele din UE în care achizițiile alimentare sunt cele mai mari (n.r – procentual, din valoarea veniturilor lunare) și pentru că veniturile sunt cele mai mici. 

Pe de altă parte, ține de mentalitate. Au rămas aceste reminiscențe ale comunismului, că trebuie să facem rezerve alimentare. Ține de modul în care ne creștem copiii, pentru că am fost învățați că trebuie să cumpărăm cât mai mult. De aemenea, vorbim și despre o carență a sistemului educațional, lipsa educației financiare încă de la fragedă vârstă”, a declarat Adrian Negrescu, într-un interviu pentru RomâniaTV.net.

• Din punct de vedere statistic, în România, prețurile la produsele alimentare sunt comparabile cu cele din statele occidentale, dar nu și veniturile populației, care în state precum Marea Britanie. Franța și Germania sunt de aproximativ patru ori mai mari.

Adrian Negrescu, analist economic: „Pentru mulți români, vizita la hypermarket e ca la muzeu”

Perspectivele inflaționiste nu sunt deloc fericite, luminița de la capătul tunelului este extrem de departe, pentru mulți dintre români, avertizează Adrian Negrescu.

„Să nu uităm că în medie, salariul lunar al românilor este de 2.500 de lei net. Dacă are un credit pentru locuință, în condițiile actuale, ajunge la 2.000 de lei, se mai adaugă 600-700 de lei la utilități, plus alte cheltuieli de bază și bugetul este deja depășit. 

Pentru mulți români deja este imposibil să cumpere ce au nevoie. Vizita la hypermarket e ca la muzeu pentru aceștia. Pur și simplu nu-și permit să achiziționeze ceea ce și-ar dori. Este o sărăcie fără precedent în România ultimilor 20 de ani, care accentuează și mai puternic frustrările românilor față de această clasă politică ce vine cu tot felul de pseudo-măsuri economice”, a mai punctat consultantul economic.

Cel mai puternic resimt inflația explozivă persoanele vârstnice, care depind doar de pensie, deci de stat și eventual, de ajutoarele pe care le primesc din partea familiei.

„Inflația percepută de pensionari e 35-40%. Alimentele s-au scumpit enorm, cu aproximativ 30%, medicamentele cu 60-80% (…)”, a concluzionat managerul Frames.