Studiu: 84% dintre români susţin interzicerea fumatului în spaţiile publice

Conform cercetării, interzicerea fumatului în spațiile publice este susținută de 84% dintre respondenți, care se declară, la nivel general, total sau parțial de acord cu această măsură.

Interzicerea fumatului în spațiile închise, fapt deja stipulat de legislația în vigoare, se bucură de cea mai mare susținere (cu peste 90% acord total sau parțial) și reprezintă în fapt asumarea la nivel individual a normelor legale.

Cât de periculoase sunt ţigările. Îţi arată un aspirator şi un filtru de cafea VIDEO

Peste 80% dintre respondenți susțin, prin acord total sau parțial, interzicerea fumatului în spațiile deschise — locuri de joacă pentru copii, în parcuri, în curțile școlilor și liceelor.

Alte articole

Reducerea riscurilor asociate fumatului, o miză globală uriașă

BAT mizează pe știință și transparență în tranziția către produse cu risc redus

„Efectele nocive ale fumatului asupra sănătății sunt arhicunoscute. Este misiunea noastră, a Asociației React, să ne îngrijim de sănătatea comunității și mai ales de tineri. Adultul tânăr este cel mai expus la riscul de a deveni fumător. Potrivit studiului nostru, vârsta medie la care românii încep să fumeze este de 19 ani, în condițiile în care 44% dintre respondenții fumători au devenit fumători în jurul vârstei de 18 ani, iar 36% între 18 și 20 de ani. Avem nevoie de politici publice solide, bazate pe prevenție și de implicarea cât mai multor actori socio-medicali pentru a asigura sănătatea populației”, afirmă dr. Anca Ștefan, președinte al asociației, potrivit unui comunicat de presă.

AVERTISMENT OMS: Tutunul provoacă decesul a peste jumătate dintre fumători

În ceea ce privește interzicerea vânzării produselor din tutun în magazinele aflate la mai puțin de 250 de metri de școli, licee, universități și spitale, se remarcă o atitudine pozitivă din partea respondenților.

Astfel, 78% se declară pentru interzicerea vânzării în apropierea școlilor și liceelor, 69% în apropierea spitalelor și 66% în apropierea universităților, ceea ce denotă o atenție sporită pentru protejarea copiilor și a tinerilor în general, precum și a bolnavilor.

Potrivit studiului, 20% dintre respondenții nefumători sau foști fumători declară că locuiesc împreună cu cineva care fumează în interiorul locuinței, iar 11% sunt expuși la serviciu la fumul de țigară al colegilor mai mult de o oră pe zi.

De asemenea, 15% dintre foștii fumători susțin că au renunțat la fumat în ultimul an. Ca metode utilizate pentru renunțarea la fumat 94% dintre foștii fumători au afirmat că au renunțat brusc, printr-un efort de voință. Reducerea treptată a numărului de țigări a fost utilizată ca metodă de renunțare la fumat de doar 5% dintre foștii fumători.

„Grupa de vârstă 18 — 25 de ani manifestă rezistența cea mai mare la măsurile anti-fumat. Interzicerea fumatului în locații frecventate de aceștia (baruri și spațiile deschise ale universităților), cât și în mașina personală sau pe stradă sunt propuneri care se bucură de o susținere de până la 30% în cazul barurilor și 46% în cazul spațiilor deschise din universități”, arată cercetarea.

Studiul a fost realizat de Centrul de Marketing și Prognoză Socială (www.cmps.ro), la solicitarea Asociației React. Interviurile au fost realizate telefonic, pe baza unui chestionar structurat (CATI). Colectarea datelor a avut loc în perioada 20 martie — 3 aprilie. Studiul a fost realizat pe un eșantion aleator de 1.067 de persoane, reprezentativ la nivel național pentru populația cu vârsta de 18 ani și peste. Marja de eroare este de plus/ minus 3%, la un nivel de încredere de 95%.