Studiu: Cu toţii suntem defecţi genetic

Oamenii de ştiinţă au reuşit să ajungă la acest rezultat în urma unei cercetări efectuate pe 1000 de persoane, potrivit BBC. Ei au cercetat ADN-ul fiecărui om, pentru a vedea ce face o persoană diferită de alta. Pentru o mai mare acurateţe, participanţii de pe toate continentele au fost selectaţi. Oameni sănătoşi din Europa, America şi Asia au participat cu mostre de material genetic.

Doctorul Chris Tyler-Smith, unul dintre cercetători a declarat:”Toate genele noastre conţin anumite greşeli. Unii din noi vom trăi o viaţă întreagă fără să avem probleme, pe când alţii au şanse să se îmbolnăvească, aproape fără motiv.”

Studiul a comparat genomii a 179 de participanţi la cercetare cu o bază de date a mutaţiilor ADN păstrată la Universitatea din Cardiff. Astfel s-a ajuns la concluzia că un om normal are în medie 400 de erori în ADN, dintre care două sunt recunoscute a fi asociate cu boli grave, printre care cancer şi boli de inimă. Aceleaşi informaţii genetice care ne fac diferiţi fizic, modifică şi modul în care suntem predispuşi la îmbolnăvire.

Studiu a arătat că doar una din cele zece persoane studiate era afectată de aceste mutaţii. Chiar mai mult, defectele apăreau să fie inactive şi exista doar posibilitatea ca o îmbolnăvire să se manifeste mai târziu în viaţă.

Alte articole

Codul ascuns din telefon care te poate ajuta să-l recuperezi dacă este furat. Ce trebuie să faci

Profesorul Mircea Miclea, fost ministru al Educaţiei, se bucură de demiterea guvernului Bolojan: „S-a accentuat nedreptatea socială, privilegiații n-au pățit nimic / Vrei să fii erou? Iei meciul pe cont propriu și dai OUG prin care reduci salariile directorilor de regii autonome de stat”

Potrivit cercetătorilor aceste studii vor fi folositoare pentru crearea tratamentelor pe baza informaţiilor genetice ale fiecărui individ. Din ce în ce mai multe persoane au în prezent acces la informaţii cu privire la ADN-ul lor, pe măsură ce preţul acestor teste scade. În cazul celor 1000 de persoane participante la studiu, mostrele au fost anonime, astfel că participanţii nu vor şti care sunt defectele lor şi la ce fel de boli sunt predispuşi.