Studiu: Companiile româneşti sunt mai vulnerabile ca în 2008 în faţa unei crize

Guda atrage atenţia că datele macroeconomice din prezent seamănă cu cele din anul 2008, acestea indicând o crestere economică record alimentată de consum, ceea ce determină adâncirea deficitului comercial, un avans al creditării şi o majorare a deficitului fiscal.

Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat, după primele şase luni din acest an, un deficit de 2,745 miliarde euro, cu 40,2% mai mare decât nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă din 2016, mai ales ca urmare a dezechilibrării balanţei comerciale, potrivit datelor publicate recent de BNR.

Singurele diferenţe notabile din prezent, în sens negativ, sunt reprezentate de o datorie publică de două ori mai mare în PIB, o forţă de muncă mai redusă şi scăderea semnificativă a investiţiilor publice si a celor străine, consideră Guda.

În plus, există o creştere a duratei medii de colectare a creanţelor companiilor, de la 60 zile în 2008 la 105 zile anul trecut, ceea ce face ca firmele să fie mai interdependente, a avertizat Guda, notează News.ro.

Alte articole

Florin Cîțu susține că măsurile „socialiste” din ultimii ani au distrus economia mai rău decât pandemia. Avertismentul fostului premier: „Eu zic că ajustarea abia începe”

Bonusuri de 100 de euro pentru românii care achiziționează electrocasnice eficiente energetic

”Astfel, întârzierea la plata a unei facturi din cauza problemelor temporare de lichiditate sau a insolvenţei clientului va determina un şoc negativ de două ori mai mari către furnizorii creditori. Exprimând metaforic acest aspect, „o piatră aruncata în lac” (simbol al unei crize internaţionale) va genera „valuri de două ori mai înalte”. ”, a declarat Guda, în cadrul studiului.

Din acest punct de vedere, analistul avertizează că sectoarele care înregistrează cea mai extinsă durată de colectare a creanţelor şi care vor fi cele mai afectate de acest fenomen sunt construcţiile, unde creşterea duratei este de la 131 zile în 2008 la 220 zile în 2016, serviciile prestate companiilor (unde creşterea este de la 126 la 216 zile) şi agricultura (o creştere de la 108 la 198 zile).

Totodată, Guda atrage atenţia asupra unei subtieri a păturii de mijloc din România si unui grad de concentrare mai mare în rândul companiilor de top din perspectiva veniturilor, profiturilor şi a lichidităţii.

”Astfel, cele mai mari 1000 de companii generau o pondere de 35% în venitul total al mediului de afaceri în anul 2008, aceasta pondere crescând la 50% în anul 2016. Din perspectiva trezoreriei (numerarul deţinut de companii în casă şi conturi la bănci), cele mai mari 1% dintre companiile active deţineau în anul 2008 o pondere de 43% din totalul acestora, aceasta concentrare ajungând la 58% în anul 2016. De asemenea, profiturile obţinute de mediul de afaceri sunt mai concentrate ca nicioadată în rândul firmelor mari. Astfel, cele mai mari 1% din companii deţin 46% din profiturile obţinute în anul 2016 de întreg mediu de afaceri, în timp ce aceasta pondere este de 35% în anul 2008”, a declarat Guda, în cadrul studiului.

În plus, companiile din România au un grad foarte redus de capitalizare, tendinţa acestuia fiind de scădere constantă de la impactul crizei financiare până în prezent, respectiv de la 32,2% în anul 2008 la 28,7% la finalul anului trecut.

”O scădere a capitalizării implică o creştere a gradului de indatorare, deci, o vulnerabilitate mai mare a firmelor de finanţarea externă şi condiţiile aferente acesteia. Singurele sectoare care prezintă un grad de capitalizare de peste 40% la finalul anului 2016 sunt producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, apă şi gaze (43%), intermedieri financiare (43%) şi IT (42%), în timp ce sectoarele care înregistrează un grad de capitalizare mai mic de 15% sunt cele cele reprezentate de activităţi recreative, culturale şi sportive (9%), construcţii (10%) şi sănătate şi asistenţă socială (15%)”, a declarat Guda, în cadrul studiului.

Acest fenomen a fost amplificat în mod special în anul 2016, în opinia analistului, când companiile au distribuit dividende de 43 miliarde lei, reprezentând 85% din profiturile obţinute în anul respectiv, aproape cât toate dividendele distribuite de întreg mediul de afaceri în perioada 2009-2015.

”În esenţă, vorbim despre un mediu de afaceri mai slab capitalizat (mai îndatorat), polarizat, neexperimentat, vulnerabil (cu o capacitate de autofinanţare mai redusă) şi mai expus în faţa efectului de contagiune (domino), de propagare a riscului comercial (insolvenţa clienţilor). Nu văd cum un asemenea mediu de afaceri poate gestiona mai bine o eventuală criză internaţională, comparativ cu ceea ce s-a întâmplat în anul 2008”, a declarat Guda, în cadrul studiului.