Studiu KPMG: România pe ultimul loc la absorbţia fondurilor europene la sfârşitul lui 2012

‘Deşi rata de contractare a fondurilor structurale în România se apropie de media înregistrată la nivelul statelor membre, ţara noastră se situează, din nou, pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene la finalul anului 2012’, se arată într-un comunicat KPMG.

Pe primul loc se află Estonia şi Lituania – cu 59%, urmate Cehia (57%), Letonia (56%), Slovenia (50%) şi Polonia (49%). Un pluton de patru ţări – Slovacia (40%), Ungaria (40%), Bulgaria (34%) şi România (12%) încheie clasamentul KPMG.

Şi în privinţa gradului de contractare, România este pe ultima poziţie (70%), iar pe prima – Bulgaria (100%).

Potrivit studiului, fondurile structurale şi de coeziune aflate la dispoziţia României, în perioada 2007-2012, au fost de 23,53 miliarde euro, iar proiectele contractate au totalizat 16,36 miliarde euro, ceea ce corespunde unei rate de accesare de 70%. Pe de altă parte, absorbţia a fost de 12%, suma de 2,78 miliarde euro fiind plătită beneficiarilor din ţara noastră.

Alte articole

Scandal suburban pe fonduri UE. Pîslaru: „S-a făcut rahatul praf”/ Câciu: „Hoţul strigă hoţii!”

Bilanţul aderării la UE: cât a dat şi cât a primit România, profit de 71 de miliarde de euro pentru noi

La finalul anului trecut, cele mai înalte rate de rate de contractare (80%) au fost înregistrate la proiectele de ‘resurse umane’ şi ‘infrastructură’, similare mediei din ECE. La nivelul mediei naţionale, cu 70% rată de absorbţie şi 66%, s-au situat proiectele de ‘Cercetare-Dezvoltare (R&D) şi Comunicaţii (ITC)’, respectiv, ‘Asistenţă Tehnică’.

‘Absorbţia fondurilor europene a fost puternic afectată de factori precum capacitatea administrativă limitată a structurilor responsabile cu gestionarea fondurilor, existenţa constrângerilor financiare (cofinanţări greu de obţinut în special pentru beneficiarii din sectorul privat, dar şi în cazul autorităţilor publice locale), procedurile anevoioase de achiziţii care au dus la nerespectarea graficelor iniţiale de desfăşurare a activităţilor şi, implicit, la întârzierea recuperării banilor cheltuiţi de către beneficiari’, a afirmat Daniela Nemoianu, Executive Partner, KPMG în România.

Aceasta apreciază că ‘România are şansa unică de a ieşi din acest cerc vicios şi perdant, dar este absolut necesară mobilizarea tuturor resurselor capabile şi specializate, cu putere de decizie, la nivel guvernamental, interministerial şi al mediului de afaceri, politic şi social, pentru alinierea în interes naţional şi coagularea unei viziuni coerente şi integrate, care să proiecteze strategic şi realist, pe criterii de competitivitate şi creştere economică, priorităţile naţionale şi trans-sectoriale ale următoarei perioade

Specialiştii KPMG susţin că, pentru statele membre UE din Europa Centrală şi de Est, fondurile UE sunt ‘o resursă esenţială pentru dezvoltarea competitivă şi creşterea economică’, având o contribuţie între 11% şi 26% la PIB-ul anual.

Studiul KPMG, intitulat ‘Fondurile UE în Europa Centrală şi de Est – Raport privind progresele înregistrate în perioada 2007-2012’ subliniază că ‘bunăstarea economică a statelor din regiune depinde, mai ales în timp de criză economică, de măsura în care acestea reuşesc să atragă fondurile europene’.

Raportul evidenţiază că, în perioada 2007 – 2012, aproximativ 180,9 miliarde euro au fost disponibile pentru a fi cheltuite în vederea îmbunătăţirii coeziunii economice şi sociale, beneficiarii semnând contracte în valoare totală de 149 miliarde euro, ceea ce reprezintă peste 80% din bugetul alocat pentru perioada curentă de programare.

Cercetarea realizată de KPMG se referă la cele mai noi 10 state membre ale UE – Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia – care au aderat între 2004 şi 2007.

KPMG este reţeaua globală de firme de servicii profesionale care furnizează servicii de audit, consultanţă fiscală şi în domeniul afacerilor.

În România şi Republica Moldova, KPMG îşi desfăşoară activitatea în cadrul a şase birouri din Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Chişinău. În prezent, dispune de peste 600 de angajaţi şi parteneri, atât cetăţeni români, cât şi străini.