Studiu: Utilizând date de sănătate colectate de la 11.255 de adulţi pe parcursul a 30 de ani, cercetătorii au analizat legăturile dintre nivelurile serice de sodiu, care cresc atunci când scade aportul de lichide, şi diferiţi indicatori de sănătate.

Aceştia au descoperit că adulţii cu niveluri serice de sodiu la capătul superior al unui interval normal aveau mai multe şanse să dezvolte afecţiuni cronice şi să prezinte semne de îmbătrânire biologică avansată decât cei cu niveluri în intervalele medii, potrivit Independent.

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

iRENE, primul „administrator de bloc” creat cu AI, îţi ...

Descoperirea misterioasă de sub Antarctica. Curg teoriile conspiraţiei ...

Adulţii cu niveluri mai ridicate aveau, de asemenea, mai multe şanse să moară mai tineri, au spus ei. „Rezultatele sugerează că o hidratare adecvată poate încetini îmbătrânirea şi poate prelungi o viaţă fără boli”, a declarat Natalia Dmitrieva, autor al studiului şi cercetător la Laboratorul de Medicină regenerativă cardiovasculară din cadrul Institutului Naţional pentru Inimă, Plămâni şi Sânge (NHLBI), parte a NIH.

Aproximativ jumătate din oamenii din întreaga lume nu respectă recomandările privind consumul zilnic de apă, potrivit mai multor studii citate de autorii noii cercetări.

„La nivel global, acest lucru poate avea un impact important”, a declarat Dmitrieva într-un comunicat de presă. „Scăderea conţinutului de apă din organism este cel mai frecvent factor care creşte conţinutul de sodiu seric, motiv pentru care rezultatele sugerează că menţinerea unei bune hidratări poate încetini procesul de îmbătrânire şi poate preveni sau întârzia bolile cronice.”

Nivelul nostru de sodiu seric este influenţat de aportul de lichide din apă, alte lichide şi fructe şi legume cu un conţinut ridicat de apă.

„Cea mai impresionantă constatare este că acest risc (pentru bolile cronice şi îmbătrânire) este evident chiar şi la persoanele care au niveluri serice de sodiu care se află la capătul superior al „intervalului normal””, a declarat prin e-mail Dr. Richard Johnson, profesor la Şcoala de Medicină a Universităţii din Colorado, conform CNN. El nu a fost implicat în acest studiu.

Mai mult de 50% din corpul uman este alcătuit din apă, care este, de asemenea, necesară pentru mai multe funcţii, inclusiv pentru a digera alimentele, a crea hormoni şi neurotransmiţători şi a livra oxigen în tot corpul, potrivit Clinicii Cleveland.
Prin urmare, „rezultatele cercetării de faţă sugerează că o hidratare adecvată poate încetini îmbătrânirea şi poate prelungi o viaţă fără boli”, a declarat într-un comunicat de presă Natalia Dmitrieva, autoarea studiului, cercetătoare în cadrul Laboratorului de Medicină regenerativă cardiovasculară de la Institutul Naţional pentru Inimă, Plămâni şi Sânge, o divizie a NIH.

Să aflăm ce măsuri preventive pot încetini procesul de îmbătrânire este „o provocare majoră a medicinei preventive”, au declarat autorii studiului. Asta deoarece o epidemie de „boli cronice ce ţin de vârstă” apare pe măsură ce populaţia mondială îmbătrâneşte rapid.

Autorii s-au gândit că o hidratare optimă ar putea încetini procesul de îmbătrânire, pe baza unor cercetări anterioare similare efectuate pe şoareci. În acele studii, restricţia de apă pe tot parcursul vieţii a crescut sodiul seric al şoarecilor cu 5 milimoli pe litru şi a scurtat durata de viaţă a acestora cu şase luni, ceea ce echivalează cu aproximativ 15 ani de viaţă umană, potrivit noului studiu. Sodiul seric poate fi măsurat în sânge şi creşte atunci când bem mai puţine lichide.

Un studiu extins  arată cum hidratatea ajută sănătatea
Utilizând date de sănătate colectate pe parcursul a 30 de ani de la 11.255 de adulţi de culoare şi albi din studiul Atherosclerosis Risk in Communities, sau ARIC, echipa de cercetare a constatat că adulţii cu niveluri de sodiu seric la capătul superior al intervalului normal – care este de 135 până la 146 miliechivalenţi pe litru (mEq/L) – au avut rezultate mai proaste în ceea ce priveşte sănătatea decât cei aflaţi la capătul inferior al intervalului.

Colectarea datelor a început în 1987, când participanţii aveau între 40 şi 50 de ani, iar vârsta medie a participanţilor la evaluarea finală din timpul perioadei de studiu a fost de 76 de ani.

Adulţii cu niveluri de peste 142 mEq/L au avut o şansă cu 10% până la 15% mai mare de a fi biologic mai în vârstă decât vârsta lor cronologică, în comparaţie cu participanţii din intervalul 137 – 142 mEq/L. Participanţii cu un risc mai mare de îmbătrânire mai rapidă au avut, de asemenea, un risc cu 64% mai mare de a dezvolta boli cronice precum insuficienţă cardiacă, accident vascular cerebral, fibrilaţie atrială, boli arteriale periferice, boli pulmonare cronice, diabet şi demenţă.

Iar persoanele cu niveluri de peste 144 mEq/L aveau un risc cu 50% mai mare de a fi biologic mai în vârstă şi un risc cu 21% mai mare de a muri prematur. Pe de altă parte, adulţii cu niveluri de sodiu seric între 138 şi 140 mEq/L au avut cel mai mic risc de a dezvolta boli cronice.

Acest studiu adaugă dovezi observaţionale care întăresc potenţialele beneficii pe termen lung ale îmbunătăţirii hidratării asupra reducerilor rezultatelor pe termen lung în materie de sănătate, inclusiv mortalitatea”, a declarat Dr. Howard Sesso, profesor asociat de medicină la Harvard Medical School şi epidemiolog asociat la Brigham and Women’s Hospital din Boston, prin e-mail. Sesso nu a fost implicat în acest studiu.

Vârsta biologică a fost determinată de biomarkeri care măsoară performanţa diferitelor sisteme şi procese de organe, inclusiv biomarkeri cardiovasculari, renali (referitoare la rinichi), respiratori, metabolici, imunitari şi inflamatori.

Nivelurile ridicate de sodiu seric nu au fost singurul factor asociat cu riscul de boală, de deces timpuriu şi de îmbătrânire mai rapidă – riscul a fost, de asemenea, mai mare în rândul persoanelor cu niveluri scăzute de sodiu seric.

Această constatare este în concordanţă cu rapoartele anterioare privind creşterea mortalităţii şi a bolilor cardiovasculare la persoanele cu niveluri regulate scăzute de sodiu, care au fost atribuite bolilor care cauzează probleme cu electroliţii, au declarat autorii.

Studiul a analizat participanţii pe o perioadă lungă de timp, dar constatările nu dovedesc o relaţie de cauzalitate între nivelurile serice de sodiu şi aceste rezultate privind sănătatea, au spus autorii. Sunt necesare studii suplimentare, au adăugat ei, dar constatările pot ajuta medicii să identifice şi să îndrume pacienţii cu risc.

Nu bem suficientă apă
Academia Naţională de Medicină (cunoscută anterior sub numele de Institutul de Medicină) recomandă ca femeile să consume zilnic 2,7 litri de lichide, iar bărbaţii 3,7 litri zilnic. Această recomandare include toate lichidele şi alimentele bogate în apă, cum ar fi fructele, legumele şi supele. Deoarece raportul mediu de aport de apă dintre lichide şi alimente este de aproximativ 80:20, aceasta înseamnă o cantitate zilnică de nouă căni pentru femei şi 12 ½ căni pentru bărbaţi.