''Chiar dacă natura observaţională a studiului nu permite să se concluzioneze oficial că nu există niciun beneficiu de la antimalaricele sintetice pentru prevenirea unei forme grave de COVID-19, aceste rezultate nu argumentează în favoarea unei utilizări în scop preventiv a hidroxiclorochinei la nivel de populaţie, inclusiv a populaţiei cu cel mai mare risc, în afara studiilor clinice terapeutice dedicate'', spun autorii studiului.
Participanţii la studiu ''au primit cel puţin şase doze rambursate de antimalarice sintetice (hidroxiclorochină sau clorochină) între 1 ianuarie 2019 şi 15 februarie 2020, dintre care cea din urmă în cursul ultimului trimestru al anului 2019 sau începutul anului 2020''.
Rezultatele studiului relevă ''un risc de spitalizare, intubare şi decese asociate COVID-19 în rândul pacienţilor cu APS, pe termen lung, comparativ cu populaţia franceză în general''. Însă, ''analizele efectuate sugerează că acest supra-risc este explicat prin caracteristicile asociate patologiei cronice subiacente' a acestor pacienţi, cu precădere comedicaţiei cu corticosteroizi orali, mai degrabă decât însăşi prin expunerea la APS''.
Studiul a fost realizat de Epi-Phare, structură ce reuneşte Agenţia Naţională pentru Siguranţa Medicamentelor (ANSM) din Franţa şi casa de asigurări de sănătate Assurance Maladie. Majoritatea studiilor clinice care testează hidroxiclorochina au fost oprite la sfârşitul lunii mai, după publicarea unui studiu britanic de amploare conform căruia hidroxiclorochina nu prezintă ''niciun beneficiu'' pentru pacienţii cu COVID-19.
facebook
twitter
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/08/bs.jpg)
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/08/dud.jpeg)
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/08/salam.jpg)
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/08/emi-pian-cortegiu-funerar.jpg)
