Submarin nuclear contra lapte: Cărei ţări i-a făcut Rusia această ofertă inedită

Aceste detalii puţin cunoscute se regăsesc în volumul ‘Till the Cows Came Home’, semnat de Lind Clive, biograful premierului Noii Zeelande de la acea vreme Jim Bolger.

În carte, Bolger afirmă că a fost ‘absolut uimit’ atunci când, în 1993, vicepremierul rus Aleksandr Şohin i-a propus un submarin nuclear, pe care Noua Zeelandă să îl folosească drept instalaţie pentru producerea de electricitate, şi două avioane MiG, în loc de banii datoraţi pentru livrările de produse alimentare.

După prăbuşirea Uniunii Sovietice, Rusia s-a trezit cu o datorie de 100 milioane de dolari faţă de Noua Zeelandă, iar, în contul datoriei, vicepremierul rus a mai propus statului insular şi tancuri de care Rusia dispunea ‘în exces’.

Pus în dificultate, primul ministru neozeelandez, care s-a deplasat la Moscova să negocieze datoria restantă, le-a declarat oficialilor ruşi că ‘nu prea se pricepe la piaţa de tancuri vechi’ şi a declinat oferta.

Alte articole

Amenințare dură din Rusia: Desfășurarea trupelor occidentale în Ucraina ar putea declanșa o „iarnă nucleară”

Război în Ucraina. Rusia loveşte în punctele nevralgice din Kiev, apel disperat făcut de Zelenski

Evocând acea perioadă, fostul premier neozeelandez spune că îşi imagina cu greu reacţia fermierilor autohtoni când, la întoarcerea în ţară de la Moscova, le-ar fi spus că în loc de bani le-a adus un submarin nuclear.

După un refuz politicos, partea neozeelandeză a reuşit să obţină promisiunea restituirii, în etape, a unei sume de 30 de milioane dolari – o treime din datoria URSS faţă de Noua Zeelandă. Chiar dacă nu a reuşit să obţină achitarea întregii datorii, Bolger spune că a văzut acest rezultat ca pe o realizare personală în politica externă a ţării sale.