Succesiune 2025. În esență, primăria nu eliberează certificate de moștenitor și nu stabilește cote succesorale, aceste atribuții aparțin exclusiv notarului public sau instanței de judecată, în caz de conflict între părți. Totuși, fără actele emise de administrația locală, notarul nu poate demara procedura. Astfel, primăria devine primul punct de contact pentru moștenitori, oferind documentele fără de care succesiunea nu poate fi dezbătută legal.
Printre actele esențiale eliberate de primărie se numără certificatul de atestare fiscală, fără de care masa succesorală nu poate fi stabilită complet. Tot la primărie se pot solicita actele de stare civilă ale defunctului și ale moștenitorilor – certificate de naștere, de căsătorie sau de deces – documente care confirmă legăturile de rudenie, scrie Lovedeco.
Un rol important revine secretarului consiliului local, care are obligația legală de a întocmi sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale, cunoscută drept Anexa 24. Acest document este transmis notarului și conține informațiile necesare privind defunctul și potențialii moștenitori, constituind primul pas oficial al procesului de succesiune.
Comparativ cu notarul, rolul primăriei este administrativ și pregătitor: verifică actele, colectează informațiile și emite documentele premergătoare. La notar se finalizează întreaga procedură, se stabilește masa succesorală și se eliberează certificatul de moștenitor.
Procedura de eliberare a actelor necesare de către primărie durează, de regulă, până la 30 de zile, timp în care funcționarii verifică documentele depuse. După finalizarea acestei etape, moștenitorii pot merge la notar, unde, dacă dosarul este complet, succesiunea se finalizează relativ rapid.
Primăria pune la dispoziția solicitanților un formular tipizat, numit Sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale sau Anexa 24. Acesta conține datele esențiale ale defunctului, cum ar fi nume, CNP, domiciliu, data decesului, precum și informațiile moștenitorilor, inclusiv relația de rudenie. Scopul cererii este clar specificat: transmiterea către notar a sesizării pentru deschiderea succesiunii.
La cerere trebuie anexate documente justificative, precum certificatul de deces, actele de proprietate ale defunctului și copii ale actelor de identitate ale moștenitorilor. Această cerere devine, practic, primul document oficial care marchează începutul procesului de moștenire și oferă notarului informațiile necesare pentru continuarea procedurii.
După verificarea documentelor și transmiterea sesizării, moștenitorii trebuie să continue demersurile la biroul notarial competent, adică cel din circumscripția unde defunctul și-a avut ultimul domiciliu. Un alt pas important este obținerea certificatului de atestare fiscală de la direcția de taxe și impozite a primăriei, care confirmă absența datoriilor la bugetul local.
Termenele sunt, de asemenea, esențiale. Dacă succesiunea nu este finalizată în termen de doi ani de la deces, legea prevede plata unui impozit suplimentar de 1% din valoarea imobilului moștenit. Prin urmare, este recomandat ca moștenitorii să depună dosare complete și să coordoneze etapele astfel încât actele să nu expire, mai ales că certificatele fiscale sunt valabile, de regulă, doar 30 de zile.
În situațiile în care există neînțelegeri între moștenitori sau bunuri aflate în litigiu, competența se mută de la notar la instanța de judecată, deoarece primăria nu poate decide cine moștenește și în ce proporție.
Citește și: Rețetă de supă anti-COVID. Este sățioasă și plină de gust, perfectă pentru vremea rece
Succesiune 2025. Termenul de succesiune se referă la transmiterea bunurilor unei persoane prin moștenire, care se stabilește fie conform legii, fie prin testament. Aceasta reprezintă modalitatea prin care rudele unei persoane pot beneficia de bunurile rămase după decesul acesteia.
Există câteva excepții de la succesiune, anumite categorii de oameni fiind exceptați de la acest drept, și anume:
Moștenitorul care este depărtat de la succesiune ca nedemn este obligat de a întoarce toate fructele și veniturile a căror folosință a avut-o de la deschiderea succesiunii.
Moștenirea revine moștenitorului la data la care persoana pe care o moștenește moare. Nu este necesar niciun act explicit de acceptare a moștenirii.
Citește și : CADASTRU 2025. Ce trebuie să faci pentru a beneficia de cadastru gratuit
În cazul în care un moștenitor indică prin comportamentul său că dorește să devină moștenitor, se consideră că a acceptat în mod tacit moștenirea. Mai mult, dacă un moștenitor nu și-a exercitat dreptul de renunțare la moștenire în termenul stabilit, se consideră că a acceptat moștenirea în mod fictiv.
Când obiectul care urmează să fie moștenit este un drept de proprietate sau orice alt drept real asupra unui bun imobil, actul de acceptare a moștenirii sau certificatul de moștenitor trebuie înscris în registrul actelor sau în cartea funciară, iar moștenitorul va dobândi dreptul real cu efect retroactiv de la data decesului persoanei pe care o moștenește, aceasta fiind singura excepție de la principiul dobândirii automate a patrimoniului succesoral.
Moștenitorii au timp un an de la data decesului pentru a accepta sau renunța la moștenire, iar dacă nu manifestă nicio intenție în acest an, se consideră că moștenirea lor a fost acceptată tacit.
Dezbaterea moștenirii are loc la notar, înainte de a se ajunge în instanță pentru probleme mai complexe. Documentele necesare sunt următoarele:
Dacă este un caz mai complex, mai pot fi necesare și următoarele acte:
După trecerea prin această procedură se eliberează certificatul de moștenitor, care este autorizat de instanța competentă în materie de succesiune și conține informațiile referitoare la succesiune.
Părțile terțe care efectuează tranzacții cu bună-credință cu partea indicată ca moștenitor în certificatul de moștenitor sunt protejate, având în vedere că certificatul de moștenitor este înscris autentic.
Moștenitorii legali, conform Codului Civil, sunt împărțiți în următoarele categorii, în ordine:
În cazul în care există rude din clasa I și acestea nu renunță la drepturile lor, rudele care aparțin celorlalte clase nu vor avea drept de moștenire legală.
Averea unei persoane decedate se împarte egal între rudele din aceeași clasă și același grad de rudenie, însă fiecare clasă de moștenitori va trebui să împartă moștenirea cu soțul supraviețuitor.
Moștenitorul răspunde cu averea sa personală pentru datoriile moștenirii și poate, în termenul prevăzut pentru renunțarea la moștenire, să declare la secretariatul instanței competente în materie de succesiune că a acceptat succesiunea sub beneficiu de inventar.
În acest caz, moștenitorul sub beneficiu de inventar răspunde pentru datoriile moștenirii în limita valorii bunurilor din patrimoniul succesoral.
Moștenitorul sub beneficiu de inventar este obligat să inventarieze bunurile din patrimoniul succesoral în termen de patru luni. Patrimoniul succesoral se referă la un ansamblu de bunuri diferit de patrimoniul personal al moștenitorului.
Moștenitorul sub beneficiu de inventar are obligația de a-i plăti mai întâi pe creditorii moștenirii și apoi pe legatari, iar în cazul actelor de renunțare la bunurile moștenirii, moștenitorul sub beneficiu de inventar este obligat să ceară permisiunea instanței competente în materie de succesiune, conform E-juridic.
Moştenitorii legali răspund pentru datoriile defunctului numai în limita valorii bunurilor moștenite, astfel că dacă se moștenește o casă evaluată la 100.000 de lei, dar datoriile sunt 150.000 de lei, se va plăti până la 100.000 de lei.
Costurile generate de succesiune se împart între toți moștenitorii, proporțional cu cota pe care o moștenesc.
În cazul în care această succesiune este dezbătută la notar, costurile sunt mai mici decât în instanță, dar nu zero. Dacă dezbateți succesiunea în termen de doi ani de la deces, sunteți scutiți de impozitul de 1% din valoarea bunurilor.
Citește și : Ce fac toți tinerii căsătoriți la 8 zile de la cununie? Puțini știu de ce. Un preot vine cu explicații
Taxa pentru succesiune la notar este stabilită în Grila Notarilor, în funcție de valoarea bunurilor primite prin succesiune. Astfel, pentru o moștenire a unui apartament de 100.000 de euro, taxa succesorală va fi de aproximativ 6.000 de lei. Taxa pentru trecerea imobilului în cartea funciară, în cazul în care se face carte de succesiune, este de 800 de lei.
Totuși, succesiunea poate fi evitată prin donația efectuată în timpul vieții sau prin contract de întreținere.