Această reducere substanțială a fost determinată de intervențiile BNR pe piața valutară, în contextul unei presiuni crescute asupra monedei naționale. Ieșirile de capital din țară au crescut semnificativ după primul tur al alegerilor prezidențiale, ceea ce a determinat banca centrală să susțină leul pentru a evita o depreciere accelerată.
Potrivit estimărilor Erste, aceste intervenții s-au ridicat la aproximativ 6 miliarde euro, o valoare confirmată parțial de guvernatorul Mugur Isărescu, care a declarat că analizele externe au fost apropiate de realitate, poate chiar ușor subevaluate.
În cursul lunii mai, operațiunile efectuate au inclus intrări de 5,827 miliarde euro, provenite în principal din modificarea rezervelor minime valutare ale instituțiilor de credit și alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor. În paralel au fost înregistrate ieșiri de 12,58 miliarde euro, cauzate de plăți legate de datoria publică externă, inclusiv rate și dobânzi, precum și alte operațiuni, inclusiv cele din contul Comisiei Europene.
Vezi și BNR trage un semnal de alarmă: „Este greu de crezut că putem ajunge la un deficit de 7%”
De asemenea, Trezoreria statului a primit aproximativ 1,6 miliarde euro dintr-un împrumut în euro contractat de pe piața internă, sumă care a fost depusă în contul de valută de la BNR. Totuși, această sumă nu a fost suficientă pentru a compensa pierderile generate de ieșirile masive de capital.
”La 31 mai 2025, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 55,661 miliarde euro, faţă de 62,414 miliarde euro la 30 aprilie 2025. În cursul lunii au avut loc următoarele operaţiuni: Intrări de 5,827 miliarde euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor şi altele; Ieşiri de 12,58 miliarde euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută; plăţi din contul Comisiei Europene şi altele”, a transmis BNR.
Rezerva de aur a rămas neschimbată la 103,6 tone, cu o valoare estimată la 9,698 miliarde euro, datorită evoluției favorabile a prețurilor internaționale ale metalului prețios. Astfel, rezervele internaționale totale ale României (care includ atât valuta, cât și aurul) s-au redus la 65,359 miliarde euro, față de 72,025 miliarde euro la finalul lunii aprilie.
Pentru luna iunie 2025 sunt prognozate plăți scadente aferente datoriei publice externe în valoare de aproximativ 87 milioane euro, ceea ce ar putea menține presiunea asupra rezervelor valutare dacă ieșirile de capital vor continua.
Declinul înregistrat în mai 2025 a fost nu doar cel mai mare ca volum absolut, ci și dinamic, cu o scădere lunară de 11%, depășind precedentul record negativ din septembrie 2020, când rezervele s-au diminuat cu 3,2 miliarde euro, echivalentul unei scăderi de 9%.
În plus, nivelul actual al rezervelor este cel mai scăzut din august 2023, iar raportul acestora în PIB a ajuns la cel mai mic nivel din ultimii șase ani, sugerând o vulnerabilitate crescută a poziției externe a României în contextul incertitudinilor politice și economice.
Citește și Anunţ de la BNR pentru românii care au credite. Ce se întâmplă cu ratele de la 1 iunie 2025