Supercelula polară aduce vreme de coşmar în România. Ger năprasnic şi strat de peste 50 cm de zăpadă. Oscilaţii haotice din cauza vortexului polar

Un nou ciclon mediteranean aduce ninsori și ger în România. ANM anunță un „episod de iarnă demn de reputația lunii ianuarie”

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a transmis astăzi prognoza pentru perioada imediat următoare, semnalând un episod autentic de iarnă în România, „demn de reputația lunii ianuarie”, adus de un nou ciclon mediteranean.

Potrivit meteorologilor, începând din 7 ianuarie și până în seara zilei de 8 ianuarie, un ciclon mediteranean se va deplasa dinspre Marea Adriatică, peste nordul Peninsulei Balcanice, către Ucraina.

Până spre finalul săptămânii, sunt așteptate ninsori însemnate cantitativ în nordul și vestul țării, precum și la munte, și precipitații mixte în celelalte regiuni. Totuși, vor fi și intervale cu ploaie în toate regiunile, iar riscul de polei va fi ridicat.

Alte articole

EXCLUSIV. Elena Mateescu anunţă un episod de ger năprasnic: „Maximele vor fi negative în toată ţara”/ DSU: „Evitaţi deplasările neesenţiale” 

Prognoza meteo. Strat de zăpadă consistent, multe şcoli rămân închise din cauza crivăţului. Oana Păduraru are ultimele date ANM

Acesta va aduce precipitații intense, de 20…30 l/mp în majoritatea regiunilor, cu depunerea unui strat mai consistent de zăpadă. Vântul va sufla cu intensitate sporită, atingând 50…70 km/h în sud și est și 70…85 km/h în zona montană înaltă.

Nucleu de aer foarte rece în România: Răcire accentuată și ger

De joi, 8 ianuarie, și până vineri, 9 ianuarie, se va resimți pătrunderea aerului polar post-frontal, cu temperaturi maxime negative, între -8 și -6 grade în vest, centru și nord. Noaptea de joi spre vineri va fi geroasă, cu temperaturi minime sub -10 grade în zonele montane și în regiunile intracarpatice.

Meteorologii mai precizează că, potrivit modelelor numerice, regimul termic se va menține sub mediile climatologice ale perioadei până spre jumătatea lunii ianuarie, nu doar în România, ci și în jumătatea de est a Europei.

Nucleul de aer foarte rece, cu valori între -6 și -18 grade, se va afla deasupra Ucrainei și Belarusului, la aproximativ 1550 metri altitudine.

Avertismentul climatologilor după ce ”Ghețarul Apocalipsei” a început să se topească. Nivelul apei pe planetă ar putea crește cu 50 de centimetri: ”Nu avem ce să facem, putem să ne adaptăm”

În perioada 12-15 ianuarie, se estimează temperaturi negative atât ziua, între -10 și -2 grade, cât și noaptea, între -16 și -10 grade, local mai scăzute în zonele cu strat consistent de zăpadă și cer senin. După data de 16 ianuarie, este posibilă o încălzire treptată a vremii. În intervalul 9-12 ianuarie, probabilitatea de ninsoare se menține ridicată.

Potrivit ANM, această perioadă de frig și ninsori reprezintă revenirea la tipicul iernii românești, denumită în popor și „luna lui gerar”. În ultimii 4-5 ani, iernile au fost mult mai blânde, cu temperaturi apropiate de primăvară.

De exemplu, ianuarie 2023 a fost cea mai caldă lună de ianuarie din România, cu o medie națională de +3,2 grade și o abatere de +5,1 grade față de media 1991-2020.

Luna ianuarie aduce un context meteorologic neobișnuit, considerat de specialiști drept unul dintre cele mai atipice episoade climatice din ultimele 125 de ani. Analizele arată că atmosfera se află sub influența unei combinații rare de factori care determină instabilitate accentuată și contraste termice puternice. Nu este vorba despre simple variații sezoniere, ci despre un tablou complex care reflectă schimbări majore în dinamica sistemului climatic global.

Oscilații termice neobișnuite pentru mijlocul iernii

Una dintre cele mai evidente caracteristici ale acestei perioade este alternanța rapidă dintre ger extrem și episoade cu temperaturi neobișnuit de ridicate pentru luna ianuarie. În anumite zone, valorile resimțite au coborât până la minus 30 de grade Celsius, în timp ce, la intervale scurte, vremea a devenit mult mai blândă. Aceste oscilații bruște sunt considerate anormale pentru această perioadă a anului și indică un dezechilibru semnificativ al circulației atmosferice.

Inversiunea termică – mecanismul care amplifică efectele

Un factor-cheie al acestor anomalii este inversiunea termică. Acest fenomen apare atunci când aerul rece rămâne blocat la nivelul solului, iar straturile superioare ale atmosferei sunt mai calde, inversând distribuția normală a temperaturii. Inversiunea termică favorizează acumularea aerului rece în zonele joase, apariția ceții persistente și diferențe mari de temperatură între zi și noapte. În luna ianuarie, acest mecanism contribuie semnificativ la senzația de vreme extremă și la schimbările rapide ale condițiilor meteorologice.

Influența fenomenului La Niña asupra vremii de iarnă din România

Un alt element important în acest context este fenomenul climatic La Niña, caracterizat prin răcirea apelor de suprafață din Pacificul ecuatorial.

Această răcire influențează circulația atmosferică la nivel global, modificând tiparele de vânt și distribuția maselor de aer. În prezent, La Niña contribuie la accentuarea instabilității atmosferice, favorizând episoadele de vreme extremă și intensificând inversiunile termice. Astfel, iarna devine mai greu de anticipat, cu schimbări rapide și uneori severe.

Ruperea vortexului polar și coborârea aerului arctic

Pe lângă La Niña, specialiștii atrag atenția asupra ruperii vortexului polar, un fenomen cu impact major asupra climei din emisfera nordică. Vortexul polar este o masă de aer extrem de rece situată în atmosfera superioară deasupra regiunilor arctice. În condiții normale, acesta rămâne stabil, însă atunci când se destabilizează, mase de aer arctic pot coborî spre latitudini mai joase. În ianuarie, această rupere a permis aerului rece să ajungă mult mai la sud, unde a interacționat cu mase de aer mai cald, generând fluctuații termice accentuate.

Prognoza meteo. Vine urgia după ciclonul polar

Arctica și contextul recordului climatic

Contextul acestui record de 125 de ani este strâns legat de evoluțiile recente din Arctica. Datele climatice arată că ultimii ani au fost cei mai calzi înregistrați în această regiune, iar intervalul dintre octombrie 2024 și septembrie 2025 a adus temperaturi fără precedent. În același timp, suprafața gheții marine a atins minime istorice, iar topirea accelerată a gheții a influențat circulația atmosferică globală. Aceste schimbări contribuie direct la instabilitatea vortexului polar și la apariția fenomenelor meteo extreme.

De la excepție la posibil nou normal

Pe măsură ce Arctica se încălzește mai rapid decât restul planetei, diferențele de temperatură dintre regiunile polare și cele temperate se reduc. Acest dezechilibru favorizează instabilitatea atmosferică și face ca fenomenele considerate cândva rare să apară tot mai des. Iarna actuală este un exemplu clar al modului în care schimbările climatice influențează direct vremea resimțită la nivel regional.

Fenomenul meteo neobișnuit care marchează luna ianuarie este rezultatul unei combinații complexe de factori: inversiunea termică, influența La Niña și ruperea vortexului polar. Împreună, acestea generează condiții extreme și imprevizibile, stabilind un record climatic în ultimii 125 de ani. Această situație evidențiază fragilitatea echilibrului atmosferic global și sugerează că astfel de episoade ar putea deveni din ce în ce mai frecvente în viitor.