SZILAGYI ZSOLT, candidatul care crede că România va deveni o ţară mai frumoasă dacă maghiarii au autonomie

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Szilagyi Zsolt A absolvit, în 1990, Facultatea de Construcţii a Universităţii „Politehnica” din Timişoara, iar, în 1998, Facultatea de Politologie a Universităţii Eötvös Loránd din Budapesta. În 1990, devine fondator și președinte executiv al Uniunii Organizațiilor Maghiare de Tineret şi este ales la vârful UDMR, în funcţia de vicepreşedinte al Uniunii, funcţie pe care o deţine timp de 2 ani.

La numai 21 de ani, în 1990, obţine un mandat de deputat, pe listele UDMR, fiind cel mai tânăr deputat. Până în 2004, continuă să fie, timp de alte trei mandate, deputat din partea UDMR. A fost unul dintre fondatorii Blocului Reformist din cadrul UDMR în 1993. Începând din 2003 este vicepreşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania, iar în 2004 a fost membru fondator al Alianţei Civice Maghiare şi ales președinte al Consiliului Reprezentanților al Alianței Civice Maghiare.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Szilagyi Zsolt a candidat, la alegerile locale din 2004, la primăria Oradea din partea Alianței Civice Maghiare. În 2004 a părăsit UDMR şi a devenit lector universitar la Facultatea de Politologie a Universităţii Creştine „Partium” din Oradea. În 2011 a fost membru al grupului de iniţiativă al Partidului Popular Maghiar din Transilvania, devenind apoi vicepreşedintele al partidului. Din 2007 este şeful de cabinet al eurparlamentarului Laszlo Tokes. Atât la scrutinul din 2007, cât şi la cel din 2009, a fost şeful de campanie al lui Laszlo Tokes.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Szilagyi Zsolt este susţinător al autonomiei Ţinutului Secuiesc. În 2011, acesta declara că „dacă nu va exista autonomie în Transilvania nu va putea supravieţui comunitatea maghiară din Ţinutul Secuiesc” şi că nu doreşte ca maghiarimea să ajungă în situaţia saşilor şi a şvabilor care au dispărut din Transilvania şi, odată cu ei, şi cultura germană, ca urmare a românizării.

Alte articole

Sile Cămătaru, dezvăluiri după condamarea de zeci de ani de închisoare: „Am luat 15 ani de pușcărie că am refuzat-o”

Trebuie să oprești aerul condiționat când pleci din cameră sau să îl lași pornit? Când faci, de fapt, economie la factura de curent

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. „Eu spun că acest proces de românizare a început demult, de decenii, şi nu văd semnale clare că această politică s-ar fi schimbat. Aici vorbim, bineînţeles, de construirea forţată şi intensivă – susţinută din bani bugetari – a sutelor de biserici ortodoxe; bisericile noastre nu primesc acelaşi sprijin pe care îl au bisericile ortodoxe, iar deseori comunităţile locale unde nu sunt enoriaşi ortodocşi deplâng situaţia, că tocmai prin construirea acestor biserici se implantează, se forţează venirea comunităţii şi a membrilor românilor din alte părţi. Dacă exista pe vremea lui Ceauşescu o românizare forţată, atunci nu a existat construirea forţată a bisericilor, dar a existat în cadrul PCR şi al altor cercuri, cum ar fi Securitatea, o concepţie clară cum să se reducă prezenţa şi influenţa minorităţilor şi a maghiarilor în Transilvania„, declara Szilagyi.

La depunerea candidaturii, Szilagyi Zsolt spunea: „Milităm de 25 de ani pentru implementarea acelor modele de autonomie care s-au instituit și și-au dovedit deja viabilitatea în Europa Occidentală și cred că dacă românii din Serbia, Ungaria au dreptul la autonomie culturală și au ales de nenumărate ori autoguvernarea culturală atunci și noi, România, putem institui acest lucru și putem convinge majoritatea românească că România va deveni o țară mai frumoasă, mai stabilă, mai bună pentru toți dacă nu numai majoritatea, dar și comunitățile minoritare se simt mai confortabil, mai în siguranță”, a adăugat Szilagyi Zsolt.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Potrivit declaraţiei de avere, Szilagyi Szolt deţine, împreună cu soţia, 6 terenuri intravilane la Oradea, un apartament, două case de locuit şi o casă de vacanţă şi două autoturisme – o Skoda, cumpărată în 2002 şi un Seat, achiziţionat în 2011. Are un cont de 25.000 de euro, două depozite de 18.500 euro şi 1.600 de dolari şi 16.000 de lei, respectiv, 15.000 de euro în fonduri de investiţii sau echivalente. A câştigat anul trecut un salariu de la Parlamentul European, în calitate de asistent acreditat, de 52.650 de lei.  Este asociat unic la o societate comercială şi deţine 25% din acţiuni la o altă societate.