Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Tradiţii şi superstiţii: De ce nu e bine să bei vin roşu pe 29 august

În jurul acestei sărbători, în toate zonele ţării, s-au păstrat din vremuri îndepărtate, numeroase tradiţii care să atragă sporul în casa celui care le împlineşte şi să alunge paguba şi bolile din căminele creştinilor. De asemenea, în această zi se aduc ofrande rudelor plecate la viaţa veşnică.

Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul 2018: Pentru a fi sănătoşi Nu consumaţi fructe şi legume rotunde
Potrivit tradiţiei, în această zi de post aspru, cunoscută în popor şi sub numele de Sfântul Ioan Cap Tăiat, se ajunează. Totodată, praznicul aduce cu sine o seamă de interdicţii: în această zi, pentru menţinerea sănătăţii, este bine să nu se consume fructe rotunde -mere, pere, prune şi nici căpăţâni de usturoi, care au formă rotundă, asemănătoare capului.
În ajunul sărbătorii şi în ziua praznicului nu se mănâncă preparate din varză, deoarece Sfântului Ioan i s-a tăiat capul pe o căpăţână de varză, de şapte ori, şi iar a înviat.

Din pioşenie, nu se consumă nici alimente de culoarea sângelui. Dintr-un sentiment de pioşenie pentru moartea martirică a Prorocului Ioan, nu se mănâncă fructe şi legume de culoare roşie, nu se bea vin roşu şi nici o băutură de culoare roşie, pentru că aceste alimente amintesc de sângele vărsat de Proroc în timpul decapitării sale.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pentru a scăpa de boli de familie moştenite, Credincioşii ajunează sau consumă numai struguri. Prin tradiţie, se împlineşte un ritual pentru ca persoanele grav bolnave să ajuneze sau să mănânce doar struguri în ziua praznicului. Se spune că prin împlinirea ritualului, bolnavii se vindecă de bolile moştenite din familie.

Alte articole

Calendar ortodox 29 august 2026. Sărbătoare cu cruce roşie, Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul

Ce cantitate de vin roşu consumă zilnic locuitorii aşa-numitelor Zone Albastre. Sunt cei mai longevivi oameni de pe planetă

Unele alimente Nu se pun pe tipsie. În ziua praznicului se sfinţesc la biserică mere, pere, struguri şi castraveţi. Aceste alimente se împart oamenilor săraci, în amintirea rudelor decedate, dar nu se pun pe tipsie ( tavă mare, rotundă), aşa cum a fost pus capul Botezătorului, după decapitare.

Se pregătesc ofrande în memoria rudelor decedate în condiţii suspecte. Potrivit tradiţiei, în majoritatea zonelor ţării, pentru sporul familiei şi pentru alungarea bolilor, în familiile care au rude decedate în condiţii suspecte sau de moarte năpraznică se respectă momentele de reculegere. Totodată, în memoria acestora se împart pachete cu struguri, pâine şi căni cu apă, ofrande sfinţite la biserică.

În gospodărie nu se folosesc obiectele ascuţite. În acelaşi timp, în această zi, în gospodării nu se folosesc obiectele ascuţite-cuţite sau furculiţe. Chiar şi pâinea se rupe cu mâna.

Pentru sănătate, postitorii să consume doar turtă preparată din grâu sau din mălai. La oraşe şi la sate, pentru menţinerea sănătăţii, aproape toţi postitorii respectă o datină străveche : ei consumă în această zi doar turtă preparată din grâu sau din mălai.

Se posteşte, pentru împlinirea unei dorinţe. Tradiţia spune că, pentru a ne împlini o dorinţă, trebuie să postim până la apusul soarelui. În ziua praznicului, nu se face dezlegare la mâncarea de dulce şi este bine să ţinem seama de această interdicţie.

Se împlineşte Postul de la „cruce la cruce” pentru sănătate. Începând din această zi şi până la 14 septembrie, când se sărbătoreşte Înălţarea Sfintei Cruci, persoanele care au săvârşit păcate mari este bine să postescă. Potrivit moralei creştine, postul acesta de purificare spirituală aduce linişte sufletească şi sănătate.

Postul negru alungă blestemele şi sparge farmecele. Credincioşii care se confruntă cu probleme de sănătate şi cu numeroase pabuge trebuie să practice postul negru şi să se roage la o icoană a Sfântului Ioan Botezătorul. Din vremuri îndepărtate, credincioşii care au împlinit această datină au scăpat de efectele farmecelor şi blestemelor.