Țara europeană care taie din drepturile cetățenilor la început de an. Locuitorii nu vor mai beneficia de ajutorul social sub aceleași condiții ca până acum

Germania strânge cureaua când vine vorba de ajutorul social în 2026. Absențele repetate pot duce chiar la pierderea completă a sprijinului financiar și a locuinței. Chiar înainte de finalul anului trecut, coaliția guvernamentală formată din creștin-democrați și social-democrați a finalizat una dintre cele mai sensibile reforme sociale.

Noua măsură aduce reguli mai stricte pentru cetățeni, sancțiuni accelerate și un nou nume pentru ajutorul de stat, semnalând o repoziționare clară a sprijinului social.

La trei ani de la introducerea venitului minim garantat, fuvernul de coaliție intenționează să îl abroge complet și să îl înlocuiască printr-un nou cadru legislativ. Proiectul de lege, inișiat de ministrul Muncii, Bärbel Bas, a primit undă verde în ultimul moment, după tensiuni interne. Ministerul Economiei și Ministerul de Interne au refuzat anterior să înainteze textul, invocând formulări neclare și riscuri administrative.

Citește și: Analistul Adrian Negrescu, sfaturi pentru românii care s-au trezit cu impozite de 20 de ori mai mari: „Aşteptaţi până plătiţi!” FORMULA DE CALCUL anunţă majorări şi de 1.800%

Alte articole

Povestea unei familii de români care trăiește de ani buni în Germania: „Copiii mei s-au născut aici. Pentru noi, a devenit casa noastră”

Kaufland deschide primul drive-thru, ca la fast-food, în Germania. Ce pot cumpăra clienții

Noua lege redefinește explicit rolul spijinului financiar, insistând asupra obligației de cooperare a beneficiarilor. Guvernul consideră că sistemul actual a fost mult prea permisiv și că sunt necesare reguli mai clare pentru a stimula reintegrarea pe piața muncii. Reforma transmite un mesaj clar: ajutorul de stat nu mai este poerceput ca un drept automat, ci ca un sprijin temporar condiționat de implicare activă.

Sancțiunile sunt deja prevăzute în actualul sistem, dar noua formulă le face mai rapide și mai severe. Dacă o persoană refuză să aplice la locuri de muncă sau să participe la cursuri de formare, ajutorul poate fi redus imediat cu 30% pentru trei luni, adică circa 150 de euro pe lună. În cazul absențelor repetate de la programările obligatorii, sancțiunile cresc progresiv până la suspendarea totală a spijinului.

După trei programări ratate nejustificat, beneficiile pot fi încetate complet, iar persoana este considerată inaccesibilă autorităților. Această decizie poate duce inclusiv la pierderea sprijinului pentru costurile locuinței, amplificând riscurile sociale. Guvernul susține că aceste măsuri sunt necesare pentru a preveni abuzurile, dar admite că ele pot avea consecințe dure pentru cazurile vulnerabile.

Înainte de a aplica sancțiuni, centrele de ocupare a forței de muncă trebuie să analizeze fiecare caz, inințial prin corespondență scrisă. O clauză nouă obligă agențiile să ofere posibilitatea unei audieri personale, telefonice sau directe. Aceasta nu este obligatorie dacă persoana nu poate fi contactată, pentru a evita blocarea procedurilor prin simpla dispariție a beneficiarului.

Datele oficiale arată că doar o mică parte dintre cei aproximativ 5,5 milioane de beneficiari sunt sancționați lunar, în medie sub 30.000 de cazuri. Curtea Constituțioanlă Federală a stabilit încă din 2019 limite clare, interzicând reduceri de 60%, dar menținând pragul de 30% ca fiind acceptabil.

Proiectul prevede folosirea mai rapidă a bunurilor și veniturilor personale înainte de acordarea sprijinului, eliminând o perioadă fixă de protecție. Aripa laburistă a CDU salută compromisul, în timp ce Partidul Stângii critică dur reforma, avertizând că măsurile vor afecta persoane deja vulnerabile. Procesul legislativ urmează să continue în Bundestag și Bundesrat.

Critici dure au venit din partea liderului Ines Schwerdtner: „Respingem această reformă deoarece reduce beneficiile pentru cei care deja nu au nimic. Doar pentru că există câțiva oameni care refuză să se conformeze, nu poți pune milioane de persoane afectate sub suspiciunea generală. Este josnic”, a spus ea, potrivit n-tv.de.

„Dacă vrei cu adevărat să scapi de ajutor social, atunci trebuie să crești semnificativ salariul minim, astfel încât persoanele cu salarii mici să nu mai fie nevoite să se bazeze pe beneficii suplimentare”, a mai spus aceasta.

Citește și: Câți bani trebuie să scoți lunar din buzunar dacă vrei să îți duci copilul la o grădiniță privată în 2026. Tarifele diferă de la un județ la altul

Venitul cetățeanului este una dintre cele mai mari reforme sociale din ultimii ani. În ultimul an, Friedrich Merz a criticat dur sistemul actual, susținând că statul cheltuie miliarde de euro pentru persoane care ar putea munci, dar aleg să nu o facă. Chiar dacă doar 0,4% dintre beneficiari sunt considerați „total inapți de muncă”, noua guvernare vrea să introducă un sistem de sancțiuni dure pentru aceștia. În locul Venitului pentru cetățenim Germania ar urma să implementeze un nou sistem de asistență socială, inspirat din fostul model Hartz IV, dar cu condiții mai stricte.