Ţăranii îşi vând pământul pentru că statul nu le facilitează asocierea

Institutul de Economie Socială (IES), în parteneriat cu Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii al Academiei Române (ICCV), a lansat rezultatele primei anchete de teren reprezentative la nivel naţional, în rândul asociaţiilor de fermieri şi a celor de proprietari de păduri, obşti şi composesorate, din România.

Potrivit studiului, 75% din populaţia de la ţară trăiesc la limita subzistenţei. De asemenea, 37% din persoanele care trăiesc în mediul rural, adică peste un milion de cetăţeni sunt lucrători familiali neremuneraţi, persoane care trăiesc în şi din gospodăriile ţăraneşti, fără a avea vreo remuneraţie sub formă de salariu sau plată în natură pentru activitatea agricolă desfăşurată. Astfel că, mulţi dintre aceia care muncesc pământul propriu nu ar reuşi să supravieţuiască fără ajutor de la stat. „Asocierea în mediul rural a fost oprită de istorie şi de ajutorul social care a transformat ţăranul român în asistat social”, a spus Valeriu Popa, preşedintele Asociaţiei Obştilor Vrâncene.

Ce trebuie făcut

Singura metodă prin care se va putea ieşi din această situaţie este cea a asocierilor. „Singura salvare pentru cei care lucrează în agricultură sunt politici şi programe care să ajute asociaţiile agricultorilor să se consolideze şi să se capitalizeze corespunzător. Aceasta ar fi şi singura soluţie pentru creşterea productivităţii şi pentru ca agricultura să se transforme într-un sector care contribuie efectiv la bugetul statului. Asocierea nu este posibilă în condiţiile actualelor bariere fiscale. Statul a avut în vedere până acum asociaţiile numai ca forme de reprezentare, nu ca forme de organizare care ar putea aduce un venit corect agricultorilor. Şi programul Naţional de Dezvoltare Rurală a avut în vedere mai ales dezvoltarea producătorului individual şi nu a formelor asociative şi refacerea unor filiere corespunzatoare de produs”, a declarat Ştefan Niculae, preşedintele Federaţiei Agrostar.

Alte articole

Cum a ajuns Ana Maria antreprenor în agricultură peste hotare. Povestea româncei care exportă cireșe în întreaga Europă

Metoda ingenioasă prin care o agricultoare a reuşit să-şi dubleze vânzările de legume: „Clienții au luat probe și le-au dus la laborator ca să se convingă”

Câteva de firme deţin monopolul în agricultură

Potrivit IES 99,20% din exploataţiile agricole din România sunt ferme de subzistenţă individuale, în timp ce 0,80% din acestea sunt exploataţii agricole cu personalitate juridică. „0,80% din exploataţiile agricole (adică cele cu personalitate juridică) deţin controlul asupra a 44% din suprafaţa agricolă a României”, potrivit IES.

Din cele 44% de suprafeţe agricole cu personalitate juridică, 8% sunt deţinute de investitori străini, respectiv 700.000 de hectare de teren arabil. Pentru că nu sunt mulţumiţi cu viaţa pe care o duc, cei ce-şi muncesc singuri terenurile agricole încearcă să scape de ele, întrucât „fenomenul înstrăinării terenului este în creştere”. „Asociaţiile agricole nu s-au dezvoltat corespunzător, în servicul membrilor, ele au fost create de investitori sau de specialişti şi nu contribuie corepunzător la bunăstarea micului producător sau deţinător de terenuri agricole sau silvice”, a subliniat Viorica Boboc, Consilier în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. În Uniunea Europeană, formele asociative deţin peste 80% din piaţa de produse agricole.