Târg de Sfântul Nicolae, 130 de meşteri mari şi numeroase cadouri pentru cei dragi

130 de meșteri mari, cei mai pricepuți olari, fierari, cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, țesătoare, cusătorese, împletitoare, pielari, rudari, iconari… vin din toate zonele țării cu lucruri frumoase, pe care le-au meșterit peste an.

Puteți admira și cumpăra: jucării, nuielușe, măști, ii, podoabe, opinci, cergi, scoarțe, coșuri de nuiele, căuce, străchini, oale de sarmale, icoane, pristolnice, blide, marame, ibrice, mobilier pictat, carafe, chimire, curele, genți, alambicuri, blidare, copăițe, sărărițe, pipernițe, găvane, lingurare, linguri, fluiere, ocarine, împletituri din pănușe, oale, scăunașe, păretare, lăicere, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, cahle, clopoței, zurgălăi, turtă dulce, cozonaci, mere, miere, plăcinte, cofeturi, țuică… și câte și mai câte.

Târgul este rânduit de Muzeul Național al Țăranului Român. De sâmbătă, 3 până luni, 5 decembrie 2016, de la orele 10 de dimineață până la 6 seara. Intrarea se face prin strada Monetăriei, prețul biletelor fiind de 4 lei, iar pentru elevi, studenți, pensionari redus la jumătate — 2 lei.

Sfântul Ierarh Nicolae, Sân Nicoară și Moș Nicolae… Mă mir din nou. Ce au în comun sfântul numit în cărți „lăcaș curat al faptelor bune” cu paznicul graniței apusene de pe cer și moșul care pune în ghetele copiilor o nuia și dulciuri? Ultimii doi sunt variante populare ale sfântului recunoscut de toți creștinii. Sân Nicoară este o creație a satului, și Moș Nicolae una a mediului urban.

Alte articole

Marea tristeţe al Danielei Gyorfi: „Nimeni nu te strânge la piept ca mama ta. Îmi lipsesc căldura și înțelegerea mamei”

Irinel Columbeanu şi-a făcut ghetuţele la azil. Ce cadouri a primit fostul miliardar: „S-a bucurat ca un copilaş”. Cum va arăta masa de Crăciun

Diferențele dintre cele două variante sunt enorme. Sân Nicoară este patronul soldaților, al marinarilor, al fetelor sărace, despre el există legende, oamenii îi adresează rugăciuni. Moș Nicolae doroforul anticipează cadourile care urmează să vină de Crăciun. Imageria lui este săracă și neoriginală. Se știe puțin despre el. A apărut atunci când orașul a schimbat statutul copilului, transformându-l în personaj privilegiat. Moș Nicolae există dacă vine și, dacă vine, trebuie să aducă neapărat cadouri. Așa ceva nu poate fi imaginat în sat. Acolo nu se fac cadouri, se dau daruri. Iar darul se întoarce, reciprocitatea este obligatorie. O formulă de primire a darului din Bihor spune explicit: „Mulțumesc până oi întoarce”. În sat, nici Moș Ajun, nici Moș Crăciun nu fac daruri. Copiii sunt răsplătiți, deci plătiți, pentru serviciul ritual pe care îl fac gospodarilor colindându-i. Răsplata se face în mâncare: mere, nuci, alune, colaci. Banii au intrat târziu.