În calendarul popular, ziua de 29 iunie, sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel sau Sânpetru, marchează miezul verii agrare şi perioada secerişului. În tradiţia populară, Sânpetru apare fie ca personaj pământean, fie ca divinitate celestă. Ca pământean, el se ocupă cu agricultura, creşterea animalelor şi pescuitul, iar ca sfânt, Dumnezeu îi încredinţează porţile şi cheile Raiului, unde împarte hrană animalelor sălbatice şi fierbe grindina pentru a o mărunţi prin topire şi a deveni mai puţin periculoasă, informează instituţia într-un comunicat.

Timp de trei zile, Muzeul Satului va fi gazda grupurilor şi ansamblurilor folclorice româneşti, dar şi a ansamblurilor grupurilor etnice din România: turcii, albanezii, ucrainenii, maghiarii, evreii şi grecii. Aleile muzeului se vor umple de ritmurile dansurilor tradiţionale, de mirosul cozonacilor şi al poalelor în brâu, al plăcintelor cu brânză şi al turtei dulci.

Programul va cuprinde datini şi obiceiuri specifice sărbătorii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, lansări de carte şi CD-uri, muzică veche şi medievală, folclor autentic românesc, momente de istorie a Bucureştilor cu Teatrul Masca, dar şi o expoziţie a sportului naţional românesc oina.

Curţile caselor vor fi primitoare atât cu meşterii ce vor demonstra doritorilor câteva secrete ale meşteşugurilor ce i-au consacrat, cât şi cu vizitatorii ce le vor călca pragul.

Nică a lui Ştefan a Petrei, mătuşa Măriuca şi mama Smaranda din „Amintiri din copilărie” a lui Ion Creangă vor putea fi întâlniţi pe „uliţele satului”, strigând în gura mare: „Haideţi dar, cu mic, cu mare, veniţi la noi la târg, căci azi e sărbătoare”.