Ţările lumii discută despre schimbările climatice, la summitul de la Durban

Circa 12.000 de delegaţi, miniştrii, experţi, ONG-uri şi jurnalişti vor participa la cea de-a 17-a conferinţă anuală a ONU asupra climatului.

Subiectul principal al conferinţei este viitorul protocolului de la Kyoto, singurul tratat internaţional care impune obiective de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră celor 40 de ţări participante, ce va expira anul viitor.

Unele dintre cele mai mari producătoare de emisii de gaze cu efect de seră cer amânarea discuţiilor asupra unui nou protocol, provocând mânia insulelor mici şi altor ţări vulnerabile. Uniunea Europeană şi naţiunile vulnerabile doresc să finalizeze noul acord până în 2015.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Unii observatori spun că ţările vulnerabile vor începe să numească şi să „umilească” ţările în curs de dezvoltare care amână progresul.

Alte articole

DNA a descins miercuri la Autoritatea Vamală Română. Ar fi fost emis retroactiv un ordin de misiune pentru a se „salva” carnetul de conducere al unui angajat

Valentin Sanfira, victima escrocilor. Ce a pățit artistul: „Se folosesc în mod abuziv de imaginea mea”

„Aproape toată lumea ştie că ajungerea la un acord este puţin probabilă (…) Este o perioadă întunecată, iar alegerea a fost deja făcută în cadrul summiturilor din trecut”, a declarat expertul David Victor de la Universitatea California, San Diego.

În ultimii doi ani, liderii mondiali nu au reuşit să ajungă la un nou acord, care să urmeze Protocolului de la Kyoto, care obliga ţările industrializate, cu excepţia SUA, să îşi micşoreze emisiile de gaze cu efect de seră. Speranţele au fost distruse când summitul de la Copenhaga din 2009 a eşuat să ajungă la o nouă înţelegere.

Christiana Figueres, secretarul ONU pentru climă, a declarat duminică că mizele negocierilor sunt mari, mai ales având în vedere ultimele studii ştiinţifice.

Pe agenda conferinţei se află şi finanţarea ţărilor sărace, pentru a le ajuta să se adapteze schimbărilor climatice, cu circa 100 de miliarde de dolari, anual. Întrebarea rămâne cum vor fi distribuiţi banii şi cum pot fi generate aceste fonduri din noi surse, în afara ţărilor dezvoltate din Vest. Una din idei sugerează că ar trebuie adăugată o taxă de carbon transportului aerian şi una asupra tranzacţiilor financiare internaţionale, poreclită deja „taxa Robin Hood”.

Oamenii au fost bombardaţi în ultimele săptămâni de noi cercetări ştiinţifice legate de schimbările climatice şi de consecinţele lor.

Agenţia meteo ONU a precizat săptămâna trecută că nivelul de concentrare a gazelor cu efect de seră a atins un record, de când a început era industrială în 1750. Datele Oganizaţiei Meteorologice Mondiale din 2010 arată că nivelul de dioxid de carbon este acum de 389 de părţi la milion, faţă de 280 de părţi la milion, cât era în urmă cu 250 de ani.

Organizaţia va prezenta săptămâna aceasta un raport asupra temperaturilor globale din 2011. Anul 2010 a fost cel mai cald din istoria recentă a lumii.