Telescopul Kepler a suferit o avarie care ar putea pune capăt misiunii sale în spaţiu

Un mecanism care permitea telescopului să îşi schimbe traiectoria s-a blocat, a precizat un responsabil de la agenţia spaţială americană, John Grunsfeld, într-o conferinţă de presă telefonică, potrivit Agerpres.

„Telescopul a fost pus pe modul de securitate, pentru a fi siguri că panourile solare sunt îndreptate spre Soare pentru ca bateriile să se încarce şi ca acesta să poată comunica cu Pământul”, a spus el.

Inginerii au constatat în urmă cu o săptămână că acest giroscop nu se mai mişca, în pofida comenzilor de la sol. O astfel de problemă a mai apărut în luna iulie cu un alt giroscop al lui Kepler care a încetat să mai funcţioneze, a precizat responsabilul de la NASA.

„Din păcate, Kepler nu este într-un loc unde să putem trimite astronauţi ca să îl repare”, a spus el, arătând că inginerii „analizează datele cu mare atenţie (…) pentru a vedea dacă este posibil ca telescopul să îşi poată relua activităţile ştiinţifice”. Dar, a arătat el, „nu suntem încă gata să declarăm sfârşitul lui Kepler”, a insistat John Grunsfeld, potrivit căruia misiunea lui a fost totuşi „un succes”.

Alte articole

Reguli la bloc în 2026. Ce trebuie să faci când apar infiltrații. Obligația pe care o au toți proprietarii de apartamente

Avarie la o conductă subterană de gaz în Craiova. Circulația rutieră a fost deviată, 30 de persoane au fost evacuate din locuințe

Kepler este primul telescop destinat cercetării planetelor surori ale Pământului din alte sisteme solare din galaxia noastră, Calea Lactee. Până în prezent, el a detectat 2.740 de exoplanete potenţiale din care 122 au fost confirmate până acum cu ajutorul altor telescoape şi echipamente.

În aprilie, astronauţii au anunţat descoperirea, graţie lui Kepler, a două exoplanete foarte asemănătoare Pământului niciodată observate şi unde apa ar putea rămâne în stare lichidă, cu posibilitatea oferirii de condiţii de viaţă.

Kepler – o misiune în valoare de 600 de milioane de dolari – a fost lansat în 2009 pentru a studia timp de cel puţin patru ani peste 100.000 de stele asemănătoare Soarelui, situate în constelaţiile Lebăda şi Lira.