Tensiuni între sârbi şi kosovari: NATO îndeamnă Belgradul şi Pristina la calm

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a lansat vineri liderilor sârbi și kosovari un apel la calm, după ce tensiunile dintre Belgrad și Pristina s-au amplificat în ultima perioadă, potrivit France Presse.

Iulian Tudor
03 feb. 2017, 17:40

''Mesajul meu principal către toți este să se calmeze și să nu utilizeze o retorică susceptibilă să sporească tensiunile'', a declarat Jens Stoltenberg în timpul unei vizite la Pristina.

Relațiile sârbo-kosovare s-au deteriorat în ultimele săptămâni, mai ales după incidentul de la jumătatea lunii ianuarie, în care un tren vopsit în culorile drapelului sârb și inscripționat cu mesajul "Kosovo este sârb" a fost trimis spre nordul Kosovo. Încercarea Belgradului de a repune în funcțiune, după 18 ani de la sfârșitul conflictului din 1998-1999, linia care face legătura între capitala Serbiei și orașul Kosovska Mitrovica (nordul Kosovo) s-a lovit de ferma opoziție a autorităților de la Pristina, care au considerat acest act drept o "gravă provocare". În cele din urmă trenul a fost oprit după o decizie a premierului sârb.

Un alt factor care a dus la agravarea tensiunilor dintre Belgrad și Pristina este arestarea fostului lider kosovar Ramush Haradinaj, blocat în Franța în așteptarea procesării cererii sale de extrădare în Serbia, care dorește să-l judece pentru crime de război. Ramush Haradinaj a fost achitat în 2008 și 2012 de către Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (TPI), care l-a judecat pentru crime de război comise în 1998. Serbia a cerut însă extrădarea lui Haradinaj pentru a-l judeca pentru alte fapte, petrecute în 1999, potrivit Agerpres.

Citeşte şi Preşedintele kosovar susţine că Serbia vrea să anexeze o parte din Kosovo după cum Rusia a anexat Crimeea

În virtutea unui mandat de arestare emis de autoritățile de la Belgrad, fostul lider kosovar a fost arestat pe 4 ianuarie pe aeroportul din Bâle-Mulhouse, în estul Franței.

Stoltenberg a susținut, de asemenea, dialogul sub egida Uniunii Europene și procesul de normalizare a relațiilor dintre sârbi și kosovari, potrivit Agerpres.

Războiul din Kosovo (1998-1999) s-a soldat cu aproape 13.000 de morți. Conflictul a dus la secesiunea și apoi independența Kosovo, cu populație majoritar albaneză, dar pe care Serbia îl consideră leagănul civilizației sale. Sprijinit de Rusia, Belgradul nu a recunoscut independența proclamată de Pristina în februarie 2008. Până în prezent, 114 țări au recunoscut independența Kosovo, printre care Statele Unite și 23 din cele 28 de țări membre ale Uniunii Europene (excepțiile sunt Spania, România, Slovacia, Grecia și Cipru).

”Mesajul meu principal către toți este să se calmeze și să nu utilizeze o retorică susceptibilă să sporească tensiunile”, a declarat Jens Stoltenberg în timpul unei vizite la Pristina.

Relațiile sârbo-kosovare s-au deteriorat în ultimele săptămâni, mai ales după incidentul de la jumătatea lunii ianuarie, în care un tren vopsit în culorile drapelului sârb și inscripționat cu mesajul „Kosovo este sârb” a fost trimis spre nordul Kosovo. Încercarea Belgradului de a repune în funcțiune, după 18 ani de la sfârșitul conflictului din 1998-1999, linia care face legătura între capitala Serbiei și orașul Kosovska Mitrovica (nordul Kosovo) s-a lovit de ferma opoziție a autorităților de la Pristina, care au considerat acest act drept o „gravă provocare”. În cele din urmă trenul a fost oprit după o decizie a premierului sârb.

Un alt factor care a dus la agravarea tensiunilor dintre Belgrad și Pristina este arestarea fostului lider kosovar Ramush Haradinaj, blocat în Franța în așteptarea procesării cererii sale de extrădare în Serbia, care dorește să-l judece pentru crime de război. Ramush Haradinaj a fost achitat în 2008 și 2012 de către Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (TPI), care l-a judecat pentru crime de război comise în 1998. Serbia a cerut însă extrădarea lui Haradinaj pentru a-l judeca pentru alte fapte, petrecute în 1999, potrivit Agerpres.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi Preşedintele kosovar susţine că Serbia vrea să anexeze o parte din Kosovo după cum Rusia a anexat Crimeea

Alte articole

NATO reacționează după ce o dronă a fost doborâtă în România: „NATO este pregătită și capabilă să reacționeze la orice potențiale amenințări aeriene, 24 de ore din 24, 7 zile din 7”

NATO a revitalizează un proiect de 27 de miliarde de euro „îngheţat” din timpul Războiului Rece. Nicuşor Dan: „România obține un rezultat strategic important”

În virtutea unui mandat de arestare emis de autoritățile de la Belgrad, fostul lider kosovar a fost arestat pe 4 ianuarie pe aeroportul din Bâle-Mulhouse, în estul Franței.

Stoltenberg a susținut, de asemenea, dialogul sub egida Uniunii Europene și procesul de normalizare a relațiilor dintre sârbi și kosovari, potrivit Agerpres.

Războiul din Kosovo (1998-1999) s-a soldat cu aproape 13.000 de morți. Conflictul a dus la secesiunea și apoi independența Kosovo, cu populație majoritar albaneză, dar pe care Serbia îl consideră leagănul civilizației sale. Sprijinit de Rusia, Belgradul nu a recunoscut independența proclamată de Pristina în februarie 2008. Până în prezent, 114 țări au recunoscut independența Kosovo, printre care Statele Unite și 23 din cele 28 de țări membre ale Uniunii Europene (excepțiile sunt Spania, România, Slovacia, Grecia și Cipru).