Teodor Meleşcanu: Ne confruntăm cu probleme logistice şi protocolare privind preluarea preşedinţiei Consiliului UE

„Este un proiect național și trebuie să înțelegem cu Parlamentul, cu Guvernul că fiecare este implicat în acest proiect. Este un proiect care într-adevăr ne dă șansa să fim undeva vizibili pe harta Europei și unde pe o perioadă de șase luni să fim acei facilitatori care, pornind de la pozițiile noastre naționale și în același timp de la interesele UE în ansamblul său, să găsim cele mai bune soluții pentru problemele cu care se confruntă UE”, a afirmat Teodor Meleșcanu la dezbaterea „Președinția română la Consiliul UE 2019 — Împreună pentru consolidarea proiectului european”.

El a susținut că există probleme logistice în privința preluării președinției rotative a Consiliului UE, arătând că este necesar sprijinul Parlamentului, al Guvernului și al Ministerului de Finanțe. Ministrul a exemplificat faptul că Reprezentanța permanentă a României la UE de la Bruxelles are un imobil care nu va putea face față cerințelor preluării președinției rotative a Consiliului UE.

„Nu putem să mergem doar pe bugetul anual pe care l-am avut aprobat pentru acesta și în care sunt prevăzute mijloacele necesare pentru începerea derulării pregătirilor de asigurare a președinției. (…) Nu putem să ne asumăm obligații financiare sau să facem diverse achiziții fără a avea siguranța unei bugetări multianuale până în anul 2019, inclusiv prima parte a anului 2019, când vom asigura efectiv președinția. (…) Există probleme foarte importante cu care ne confruntăm din punct de vedere logistic și protocolar”, a mai arătat Meleșcanu.

Ministrul de Externe a precizat că una dintre temele pe care le-ar putea aduce România în discuție în momentul preluării președinției rotative a Consiliului UE sunt relațiile externe ale Uniunii. Meleșcanu a adăugat că ar putea fi organizat un summit la București sau în alt oraș din România pe tema Parteneriatului Estic.

Alte articole

Comisarul european Ylva Johansson: Mă aştept ca România şi Bulgaria să adere deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025

Predoiu, despre aderarea aeriană și maritimă la Schengen: Procesul este ireversibil. Statutul de membru Schengen nu poate fi ridicat

Alte teme care ar putea fi aduse în discuție de către țara noastră ar putea fi, potrivit ministrului de Externe, continuarea proiectului de extindere a UE, situația de securitate în zona Mării Negre, problema evoluției strategiei Dunării și cea a migrației, evaluarea politicii de securitate și apărare a UE.

„Din păcate, vechea zicală că cel mai bun vecin al României este Marea Neagră s-a dovedit în ultimul timp că nu mai funcționează, dimpotrivă. Este una dintre zonele în care există încă o acumulare foarte serioasă de armamente și conflicte care pot oricând să ducă la evenimente pe care nu ni le dorim niciunul dintre noi”, a mai afirmat Meleșcanu.

El a subliniat că preluarea președinției Consiliului UE este un proiect național la care trebuie să se implice toți actorii pentru a fi de succes.

„Va fi o mare oportunitate pentru România de a se prezenta așa cum este într-o perioadă în care a trăit prin transformări deosebite, o Românie care este într-adevăr unul dintre membrii de bază ai UE, iar ca proiect de țară pentru noi în perspectiva președinției UE cred că trebuie să fie ambiția de a ne integra și de a fi cât mai apropiați de nucleul forte al UE și acest lucru nu se poate face decât prin acțiuni de cooperare cum ar fi Schengen, prin aderarea la zona euro sau prin implicarea noastră și participarea la politica de securitate și apărare comună a UE”, a completat Meleșcanu.

La eveniment, ministrul delegat pentru Fonduri Europene, Ana Birchall, a anunțat că a fost identificat un nou sediu pentru Reprezentanța permanentă a României de la Bruxelles și că în următoarele săptămâni urmează să fie adoptat memorandumul în acest caz.