Savatie Baştovoi botez. Într-o postare care s-a viralizat rapid, ieromonahul condamnă practica trântirii copilului în apă, invocând pericolul pe care-l resimte pruncul aflat în alte braţe decât ale mamei lui, dar şi pericolul de moarte pe care-l resimte la contactul cu apa.

La începutul postării sale, teologul precizează că nu este de acord cu botezul la şase săptămâni, adică după cele 40 de zile despre care vorbeşte tradiţia bisericească. Şi asta întrucât, la această vârstă, pruncul este incă extrem de plăpând.

Alte Articole

Imaginile care au făcut senzaţie pe internet. Un fermier nemulţumit ...

Dezastrul lăsat de potop pe litoral. Tone de apă pe faleza ...

Poliţia s-a răzgândit în cazul activistului bătut la Buzău. ...

„Părerea mea despre botezul la 6 săptămâni este cunoscută în cercuri restrânse. Acum o voi face publică. În toată frumuseţea Bisericii, în liniştea ei înălţătoare, în bunămireasma ei de rai, în dulceaţa cîntărilor nu am înţeles niciodată spectacolul grotesc cînd un prunc căruia nu i s-a uscat bine buricul este trîntit sub apă în timp ce ţipă ca din gură de şarpe. Să-mi lămurească cineva cum e argumentată această urgenţă a botezului, încît să nu mai poată aştepta ca acel copil să se înzdrăvenească?

Paralela cu tăierea împrejur vechi testamentară nu e deloc potrivită, pentru că botezul e altceva. Iar celalalt argument, „ca să nu moară nebotezat”, e de-a dreptul aberant. Uite că poate muri botezat„, spune Savatie Baştovoi.

Teologul Savatie Baştovoi condamnă „spectacolul grotesc” de la botez

Ieromonahul susţine că botezul nu este o practică riscantă dacă se ţine cont de nevoile bebeluşului:

„Pruncul nu ştie că sub apă nu se respiră şi nu îşi poate ţine respiraţia în mod raţional cum o face un adult.

Pruncul plânge pentru că se simte în pericol în mâini care miros altfel decît mama sa. Cînd e trîntit în apă resimte un pericol de moarte, de aceea ţipă ca la tăiere, nu pentru că nu e de acord cu botezul.

Când pruncul plînge, el deschide larg gura pentru a inspira aer. Dacă în acel moment îl trînteşti sub apă, el va trage, în loc de aer, apă în piept. Pruncul nu ştie că sub apă nu se respiră. Nu este adevărat că îl puteţi scufunda pe segmentul cînd a inspirat şi urmează expirarea – deoarece are spasme de plîns, ritmul respiraţiei poate fi încălcat şi poate inspira apă.

Un copil ar trebui botezat la vârsta când îl recunoaşte pe părintele.

Citeste si ÎPS Teodosie, anunţ după scandalul bebelușului mort: „Nu vom schimba ritualul botezului! Nu ne intimidăm”

Îndemânarea preotului de a acoperi nasul şi gura nu aş recomanda-o tuturor, mi se pare ceva ce ţine de abilităţi de lecari nu de preoţie. E destul ca cineva să nu fie atît de îndemînatec ca să se producă o tragedie. Una la zece milioane e destul.

Botezul nu este şi nu poate fi o practică riscantă. Nu există nici o virgulă în procentul de risc în botez. Discuţiile despre afundare sau stropire nu îşi au rostul. Întrebarea care se impune nu este dacă mai botezăm prin afundare, ci pe cine, cum şi cînd afundăm. În sfîrşit, atunci cînd e de apărat, ne apărăm, dar de ce ne mirăm cînd sîntem huliţi pentru că a fost adus copilul viu la botez şi a fost scos mort? La ţăranii moldoveni există chiar şi pînă azi rânduiala ca bărbatul să nu ia prunc în braţe până la un an. Cred că acest obicei s-a impus şi el din cauză că bărbaţii pur şi simplu nu ştiu să apuce un prunc sugar, nu au simţul natural necesar şi îi pot dăuna. Hristos a zis: „Lăsaţi copiii să vină la Mine!” Nu a zis: „Aduceţi copiii la Mine”. Eu cred că un copil ar trebui botezat la vârsta cînd îl recunoaşte pe părintele şi întinde bucuros mâinile să îl apuce de barbă. Dacă judecată mea vă pare greşită, iertaţi-mă”, spune ieromonahul în încheierea postării.