Tiberiu Niţu, reacţie după decizia CCR privind Codul de procedură penală

„Decizia este obligatorie și, pe cale de consecință, procurorii o vor respecta întocmai. Având în vedere însă impactul major asupra activității procurorilor din cadrul Ministerului Public (în anul 2015 au fost soluționate prin renunțare la urmărire penală 134.436 de cauze, în timp ce în 2014 fuseseră soluționate 86.883 de cauze), se va acționa pentru identificarea măsurilor de natură să diminueze efectele asupra activității de urmărire penală”, declară Tiberiu Nițu, potrivit AGERPRES.

Procurorul general mai spune că va sesiza Ministerul Justiției pentru a se promova în regim de urgență un proiect de act normativ în vederea punerii în acord a dispozițiilor Codului de procedură penală cu decizia Curții Constituționale.

Curtea Constituțională a decis miercuri că dispozițiile art. 318 din Codul de procedură penală privind cazurile în care procurorul poate renunța la urmărirea penală și clasa un dosar sunt neconstituționale.

Art. 318 prevede: „(1) În cazul infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunța la urmărirea penală când, în raport cu conținutul faptei, cu modul și mijloacele de săvârșire, cu scopul urmărit și cu împrejurările concrete de săvârșire, cu urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârșirea infracțiunii, constată că nu există un interes public în urmărirea acesteia. (2) Când autorul faptei este cunoscut, la aprecierea interesului public sunt avute în vedere și persoana suspectului sau a inculpatului, conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii și eforturile depuse pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii. (3) Procurorul poate dispune, după consultarea suspectului sau a inculpatului, ca acesta să îndeplinească una sau mai multe dintre următoarele obligații: a) să înlăture consecințele faptei penale sau să repare paguba produsă ori să convină cu partea civilă o modalitate de reparare a acesteia; b) să ceară public scuze persoanei vătămate; c) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă cuprinsă între 30 și 60 de zile, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă; d) să frecventeze un program de consiliere”.

Alte articole

Dragoș Pîslaru anunță că România a pierdut oficial 231 de milioane de euro după ce CCR a amânat pronunțarea pe reforma pensiilor speciale: „Este singura țară din lume unde iei o pensie specială, salariu de judecător CCR și intri și în concediu paternal”

Nicuşor Dan „schimbă macazul” la metrou. CCR a aprobat solicitările preşedintelui

De asemenea, art. 318 mai stipulează: „(4) În cazul în care procurorul dispune ca suspectul sau inculpatul să îndeplinească obligațiile prevăzute la alin. (3), stabilește prin ordonanță termenul până la care acestea urmează a fi îndeplinite, care nu poate fi mai mare de 6 luni sau de 9 luni pentru obligații asumate prin acord de mediere încheiat cu partea civilă și care curge de la comunicarea ordonanței; (5) Ordonanța de renunțare la urmărire cuprinde, după caz, mențiunile prevăzute la art. 286 alin. (2), precum și dispoziții privind măsurile dispuse conform alin. (3) din prezentul articol și art. 315 alin. (2)-(4) termenul până la care trebuie îndeplinite obligațiile prevăzute la alin. (3) din prezentul articol și sancțiunea nedepunerii dovezilor la procuror, precum și cheltuielile judiciare; (6) În cazul neîndeplinirii cu rea-credință a obligațiilor în termenul prevăzut la alin. (4), procurorul revocă ordonanța. Sarcina de a face dovada îndeplinirii obligațiilor sau prezentarea motivelor de neîndeplinire a acestora revine suspectului ori inculpatului. O nouă renunțare la urmărirea penală în aceeași cauză nu mai este posibilă; (7) Ordonanța prin care s-a dispus renunțarea la urmărirea penală se comunică în copie persoanei care a făcut sesizarea, suspectului, inculpatului sau, după caz, altor persoane interesate”.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 318 din Codul de procedură penală sunt neconstituționale.

Curtea a reținut că dispozițiile criticate contravin principiului legalității, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție, precum și prevederilor art. 124 alin. (1) coroborate cu art. 126 alin. (1), potrivit cărora justiția se înfăptuiește în numele legii și se realizează prin instanțele judecătorești stabilite de lege.

Citeşte şi Tiberiu Niţu a solicitat începerea urmăririi penale a fostului ministru Homostean în cazul morţii disidentului Ursu