Tichete cadou de Paşte 2023. Angajatorii pot oferi tichete cadou de sărbători cu valoare de 300 de lei, fără a plăti vreo taxă către ANAF, iar dacă această sumă este mai mare vor trebui să plătească impozit pe sumele oferite.

O schimbare importantă adusă de OUG 130 este cea referitoare la faptul că firmelor li se interzice să ofere tichete cadou persoanelor care nu sunt angajate. Amenda pentru nerespectarea acestei prevederi ajunge la 35.700 de lei.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Proiectul Gregy, de interconectare energetică între Grecia ...

Preţ carburanţi 25 aprilie 2024. A crescut preţul la benzină

Cei 300 de lei pot fi oferiţi salariatelor sub mai multe forme: fie sub formă de tichet cadou, fie sub formă de cadou în bani sau bunuri, scrie contabilul.manager.ro

Dacă se acordă cadouri și în bani/tichete, și în natură, în vederea încadrării în limita neimpozabila de 300 lei/persoană, acestea se vor cumula.

Tichetele acordate de Paşte 2023 sunt venituri neimpozabile și nu intră în baza de calcul a contribuțiilor sociale în limita sumei de 300 de lei dacă este îndeplinită condiția de a fi prevăzute în contractul de muncă (colectiv sau individual) sau în regulamentul intern.

În cazul în care se acordă salariatelor cadouri în bunuri, taxa pe valoarea adăugată din facturile de achiziție nu este deductibilă, nefiind efectuată în folosul unor operațiuni care dau drept de deducere conform art. 297 din Codul fiscal. La achiziție această se include în costul cadourilor.

Angajări la Kaufland. Salariul pornește de la 3.700 de lei, se oferă şi bonuri de masă, prime de Paşte şi zile libere suplimentare

Pentru întreagă valoare se stabilește limita neimpozabila, respectiv limita deductibilă de 5% aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului muncii(art.25 alin.(2) lit.b) pct.3 Cod fiscal.

b) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului muncii. Intră sub incidența acestei limite următoarele:

3. cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete cadou oferite salariaților și copiilor minori ai acestora, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale și al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, tichete culturale și tichete de creșă acordate de angajator în conformitate cu legislația în vigoare, contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator pentru salariații proprii și membrii lor de familie, precum și contribuția la fondurile de intervenție ale asociațiilor profesionale ale minerilor.

Cadourile în bani şi/sau în natură, inclusiv tichetele cadou pentru ocazii speciale, sunt beneficiile pe care majoritatea angajatorilor (peste 85%) le oferă suplimentar salariaţilor, arată rezultatele unui sondaj EY, publicat recent.

La nivel general, 93% dintre respondenţi au declarat că oferă angajaţilor, pe lângă salariul de încadrare, diverse alte beneficii. Astfel, în topul celor mai populare beneficii se află tichetele de masă – cu 9 din 10 companii care apelează la acest stimulent adăugat la pachetul salarial.

De asemenea, mai mult de 85% dintre companii oferă cadouri în bani şi/sau în natură, inclusiv tichetele cadou pentru ocazii speciale, precum sărbătorile de Paşte, Crăciunul, Ziua Copilului – 1 Iunie, 8 Martie etc.

Potrivit sursei citate, decontarea contravalorii transportului la şi de la locul de muncă este o altă extra facilitate pe care 67% dintre angajatori o oferă propriilor salariaţi.

Bani de la guvern: ce alocație primesc tinerii din România care au împlinit vârsta de 18 ani

În ierarhia beneficiilor urmează, în ordine descrescătoare ca pondere: primele de asigurare voluntară de sănătate şi/sau servicii medicale furnizate sub formă de abonament (60%), asigurări de viaţă şi/sau profesionale (aproape 40%), cotizaţii suplimentare la fondurile de pensii facultative (32%).

Consultanţii EY precizează că, începând din luna februarie 2023, angajatorii pot include în lista beneficiilor extrasalariale neimpozabile şi abonamente pentru practicarea sportului şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană.

Dintre cei intervievaţi, doar trei din zece angajatori consideră că modificările legislative nu au vreun impact în politica de compensaţii şi beneficii.

Cu toate acestea, 80% dintre respondenţi consideră că noile modificări legislative nu le impactează semnificativ bugetul alocat în prezent, astfel preconizează că nu vor suporta costuri suplimentare în mod substanţial.

“Singura egalitate din sondajul EY s-a înregistrat la întrebarea privind varianta pentru care vor opta în cazul în care vor surveni modificări legislative cu impact asupra costurilor şi, astfel, vor fi nevoiţi să efectueze modificări ale politicii actuale de beneficii. Jumătate dintre companiile respondente au declarat că, la nevoie, vor opera modificări ale categoriilor de beneficii, astfel încât să păstreze bugetul actual şi, deci, să nu suporte cheltuieli suplimentare. Cealaltă jumătate, partea plină a paharului, se arată deschisă creşterii bugetului actual de compensaţii şi beneficii salariale, ţinând cont şi de facilităţile fiscale ce pot aduce plusvaloare, atât din perspectiva angajatorului, cât şi din perspectiva salariatului”, se precizează în concluziile cercetării.

Studiul EY România pe tema beneficiilor extrasalariale s-a derulat în perioada decembrie 2022 – ianuarie 2023 şi este bazat pe răspunsurile a 114 respondenţi, membri din echipe de conducere cu funcţii de la middle-management, până la CEOs/Managing Partners, Chief Financial Officer, preşedinţi, directori, din diverse companii active în următoarele sectoare: comerţ (19,7%), servicii profesionale – cercetare, consultanţă, comunicare (7,9%), IT, software şi internet (13,2%), servicii financiare (10,5%), imobiliare/construcţii (10,5%), industria grea (3,9%), industria farmaceutică (3,9%), agricultură (2,6%), industria auto (2,6%), telecomunicaţii (1,3%), petrol şi gaze (1,3%).

Tichete cadou: E neclar dacă amnistia se aplică și celor ce au folosit alt tratament fiscal decât cel pentru venituri din alte surse

În contextul apariției unei amnistii fiscale pentru tichetele cadou reîncadrate de Fisc din venituri din alte surse în venituri salariale, specialiștii atrag atenția că este posibil ca anumite companii să fie excluse din mecanism. Mai precis, este vorba de cei care au aplicat alt tratament fiscal decât cel pentru venituri din alte surse.

Noua amnistie fiscală, ce este în Legea 43/2023, este pentru situațiile în care o firmă a acordat salariaților altei firme tichete cadou. Deși firmele au interpretat, în general, că în aceste situații vorbim de venituri din alte surse pentru care se datorează numai impozit pe venit, la controalele ulterioare inspectorii fiscali le-au recalificat în venituri salariale pentru care trebuiau plătite și impozit pe venit, și contribuții sociale, stabilind sume suplimentare de achitat la stat.

Practic, legea face referire în mod expres la reîncadrarea tichetelor cadou „din categoria veniturilor din alte surse în categoria veniturilor din salarii și asimilate salariilor”. În aceste condiții, firmele care au aplicat alt tratament fiscal decât cel pentru venituri din alte surse ar putea să nu beneficieze de amnistie. De exemplu, este vorba de cei care le-au considerat venituri din premii. „Rămâne neclară situația firmelor care nu au supus valoarea tichetelor acordate impozitării ca venituri din alte surse, ci le-au încadrat ca venituri din premii, neimpozabile în limita stabilită prin Codul fiscal”, a atenționat, într-o informare recentă, René Schöb, Partener la KPMG România.

Ideea a fost susținută, într-o opinie remisă recent redacției noastre, de către specialiștii de la Deloitte România: „Legea este binevenită, dar mai rămân câteva aspecte care trebuie clarificate de către autorități, întrucât amnistia prevăzută de acestea nu acoperă toate implicațiile tratamentului fiscal aplicabil tichetelor cadou. Spre exemplu, rămâne încă de clarificat dacă vor intra sub incidența acestei amnistii persoanele juridice care nu au tratat tichetele cadou drept venituri din alte surse (au aplicat alt tratament fiscal) sau cele care nu au acordat astfel de beneficii, ci au optat pentru acordarea de vouchere pentru magazinele online.”

Tichete cadou 2023. Deputaţii au adoptat amnistia fiscală pentru firmele care au dat vouchere colaboratorilor
Cu toate acestea, există și specialiști care sunt de părere că firmele aparent excluse din amnistia fiscală pentru tichetele cadou recalificate ar putea să beneficieze până la urmă de mecanism. „În situația în care contribuabilul nu a taxat veniturile ca venituri din alte surse, ci ca alte tipuri de venituri – spre exemplu, venituri din premii –, din punctul nostru de vedere există argumente pentru a solicita aplicarea amnistiei și anularea obligației fiscale, în anumite condiții”, a opinat, într-un articol remis recent redacției noastre, Mihail Boian, Partener la D&B David și Baias, firma de avocatură asociată cu PwC România.

Deși n-ar fi exclus ca situațiile menționate să fie acoperite prin procedura de aplicare a Legii 43/2023, este puțin probabil ca Fiscul să extindă în acest fel cadrul setat de parlamentari. E o chestiune ce ține de normele de tehnică legislativă.

Amnistia fiscală vizează reîncadrările aferente tichetelor cadou acordate de terți în perioada 26 mai 2006 – 31 decembrie 2020 și acoperă atât contribuabilii care au plătit sumele suplimentare stabilite de Fisc prin decizie de impunere, cât și contribuabilii care nu le-au plătit încă. În ambele cazuri, însă, amnistia trebuie pusă în aplicare printr-o procedură stabilită prin ordin al Fiscului. Ordinul trebuie emis până la data de 29 martie 2023.