„Timpul trece, leafa merge!” Se taie salariile „nesimţite”. Parlamentarii vor fi pontaţi doar pentru munca reală din plen și comisii

Parlamenarii  are fac grevă vo pierde la salariu. „Noul slogan al AUR + POT? «Timpul trece, leafa merge». Așa-zișii «reprezentanți ai poporului» au găsit un truc: sub pretextul grevei parlamentare, își înregistrează prezența pe holuri, ca să-și ia totuși leafa liniștiți. Dar nu le mai merge”, scrie pe Facebook Raluca Turcan.

Ea arată că, împreună cu colegii din PNL, va propune modificarea Regulamentului Camerei Deputaților: „parlamentarii să fie pontați doar pentru munca reală din plen și comisii, în funcție de prezență și de voturile date, nu pentru o cartelă înregistrată și fuga la tik-tok-uri și reel-uri”.

SCANDALOS! Nicușor Dan a prejudiciat instituțiile publice cu aproape 2 miliarde de euro. Prin încălcarea atribuțiilor de serviciu, românii au fost privați de un spital modern de tratare a cancerului și de trei pasaje care decongestionau traficul. Imaginea unui dezastru planificat prin blocarea dezvoltării întregului Sector 2

Alte articole

Ciprian Ciucu mătură Bucureştiul cu Nicuşor Dan: „Face mai multă politică decât administraţie”

Crin Antonescu: Suntem la un moment de răscruce. Eu am în spate o coaliţie majoritară, pe care mă pot baza. Nu basme, nu promisiuni deşarte

Ce salariu au parlamentarii

Salariul de bază pentru senatori și deputați în România este de 18.720 de lei brut pe lună. Cei care ocupă funcții de lideri de grup beneficiază de o suplimentare de aproximativ 2.000 de lei. Președinții celor două Camere ale Parlamentului au cele mai mari salarii, în jur de 24.000 de lei brut pe lună, echivalentul a peste 13.000 de lei net.

Pe lângă aceste salarii, începând cu anul trecut, parlamentarii au beneficiat de o majorare a sumelor forfetare cu aproximativ 1.500 de euro. Această majorare nu este o creștere directă a salariilor, ci o alocare de fonduri pentru acoperirea costurilor legate de activitatea lor parlamentară. Sumele sunt destinate cheltuielilor precum cazarea, masa, amenajarea biroului, plata unui site personal sau a angajaților. Totuși, conform reglementărilor, 50% din suma forfetară nu necesită justificare din partea parlamentarilor. Astfel, costul lunar estimat per parlamentar ajunge la aproximativ 35.000 de lei, sumă pe care aceștia o pot utiliza după bunul plac, în mare pate.

În comparație cu alte țări europene, veniturile parlamentarilor din România sunt relativ ridicate. În medie, un parlamentar român primește lunar aproximativ 11.500 de euro, incluzând atât salariul, cât și suma forfetară.

Pentru context, un parlamentar britanic câștigă în jur de 8.000 de euro pe lună, iar un parlamentar francez, dacă ocupă mai multe funcții, ajunge la maximum 9.780 de euro. În Suedia, salariul lunar al unui parlamentar este de aproximativ 6.300 de euro. Astfel, venitul mediu al unui parlamentar român este semnificativ mai mare decât a demnitarilor din multe alte țări europene.

Pe lângă salariu și suma forfetară, parlamentarii din România beneficiază și de alte avantaje. Aceștia pot călători gratuit cu trenurile CFR pe durata mandatului. De asemenea, fiecare parlamentar are dreptul la un zbor gratuit dus-întors pe săptămână către aeroportul cel mai apropiat de circumscripția sa. În plus, aceștia primesc un telefon de serviciu cu abonament plătit din fonduri publice.

Ce face un parlamentar

Deși au venituri mari, parlamentarii au și responsabilități. În România, parlamentarii au două funcții principale în cadrul Parlamentului: funcția legislativă și funcția de control. Pentru a-și îndeplini aceste funcții, ei au la dispoziție o serie de instrumente. Pot iniția propuneri legislative, fie individual, fie împreună cu alți colegi. De asemenea, pot depune întrebări și interpelări adresate Guvernului și miniștrilor, sau pot depune moțiuni de cenzură, dacă consideră că este necesar.

Activitatea lor se desfășoară în mai multe structuri: birouri permanente, comisii permanente și ședințe de plen. În cadrul birourilor permanente, parlamentarii se ocupă de aspectele administrative și de organizarea lucrărilor. Comisiile permanente sunt grupuri de lucru specializate care avizează și amendează propunerile legislative. Ședințele de plen sunt locul unde se dezbat și se adoptă legile.

După validarea mandatului și depunerea jurământului, deputații și senatorii se organizează în grupuri parlamentare, în funcție de rezultatul alegerilor. Aceste grupuri își aleg lideri, vicelideri și secretari, ale căror nume sunt anunțate în plenul Senatului la începutul fiecărei sesiuni ordinare.

În cadrul grupurilor parlamentare, parlamentarii lucrează în comisii permanente de specialitate, unde analizează propunerile legislative și proiectele de legi. De asemenea, participă la ședințele de plen, unde se discută și se decid legile. Fiecare parlamentar are dreptul de inițiativă legislativă, ceea ce înseamnă că poate propune proiecte de lege care intră în procesul legislativ.

În ceea ce privește funcția de control, fiecare parlamentar poate adresa întrebări și interpelări Guvernului și membrilor săi. Întrebările pot fi scrise sau orale și sunt adresate pentru a obține informații sau clarificări privind activitatea guvernamentală. Interpelările sunt cereri formale adresate Guvernului de către grupuri parlamentare sau de către unii parlamentari, prin care se solicită explicații despre politica Guvernului în probleme importante. Guvernul și membrii săi sunt obligați să răspundă la interpelări în termen de două săptămâni, cu posibilitatea de a solicita un nou termen în cazuri motivate.

Grupurile parlamentare sunt foarte importante în activitatea celor două camere, atât în constituirea organelor de lucru și conducere, cât și în stabilirea poziției politice a parlamentarilor față de proiectele de lege.

Liderii grupurilor parlamentare au atribuții precum propunerea membrilor pentru Comisia de validare a mandatelor, alegerea președinților camerelor și a membrilor Biroului permanent, solicitarea revocării membrilor Biroului permanent sau a birourilor comisiilor permanente, precum și participarea la stabilirea ordinii de zi a ședințelor.

Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului se întrunesc pentru a adopta ordinea de zi a ședințelor comune ale Parlamentului, a stabili datele și locurile desfășurării acestora și a asigura buna desfășurare a lucrărilor.

Parlamentarii lucrează în două sesiuni parlamentare anuale: prima începe în februarie și se încheie la sfârșitul lunii iunie, iar a doua începe în septembrie și se încheie la sfârșitul lunii decembrie. În afara acestor sesiuni, pot fi convocați și în sesiuni extraordinare, la cererea Președintelui României, a Biroului permanent al fiecărei camere, sau a cel puțin unei treimi din numărul deputaților sau senatorilor.