„În luna mai, odată cu adoptarea acestei legi, societatea civilă a atras atenţia asupra necesităţii introducerii educaţiei sexuale în şcoli, în sensul propriu al termenului. Încercarea decidenţilor de a limita accesul elevilor la educaţie sexuală reprezintă un act iresponsabil, având în vedere faptul că România se află la coada clasamentului în ceea ce priveşte sănătatea sexuală a tinerilor şi numărul mamelor adolescente”, arată un comunicat de presă al Consiliului Naţional al Elevilor, Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România şi al Consiliului Tineretului din România.

Sursa citată precizează că potrivit datelor INS Tempo, în anul 2018, în România au devenit mame 727 de adolescente cu vârsta sub 15 ani şi 18.753 cu vârsta între 15-19 ani. Dintre mamele adolescente sub 15 ani, 19 sunt la a doua naştere şi una la a treia. Cât ţine de mamele adolescente cu vârsta între 15-19 ani, 3.929 sunt la a doua, 731 la a treia, 72 la a patra, 8 la a cincea şi una la a şasea.

Alte Articole

Liderul rromilor „pletoși” a murit în timp ce făcea ...

Conflict în restaurant. Primarul care şi-a umilit fetiţa, ...

O femeie a căzut într-o groapă de mormânt, de Sâmbăta morţilor. ...

Totodată, 7,5% din totalul cazurilor de cancer de col uterin diagnosticate anual în Europa provin din România, incidenţă de 3 ori mai mare decât media la nivelul Uniunii Europene. România se află pe primul loc din ţările Uniunii Europene în ceea priveşte mortalitatea prin cancer de col uterin (14.2 la 100.000 de femei).

„Conform notei Policies for Sexuality Education in the European Union, bunele practici în ceea ce priveşte educaţia sexuală includ intervenţia profesioniştilor în domeniu, bazată pe o abordare holistică. Acest aspect presupune faptul că educaţia sexuală ar trebui să livreze cunoştinţe comprehensive, variate şi oneste, reunind atât nformaţii fiziologice, cât şi de natură relaţională. Conform aceleiaşi note, educaţia sexuală de calitate depinde de includerea acesteia în curriculumul obligatoriu. Actorii esenţiali în acest context sunt ministerele de resort (sănătate şi educaţie), ONG-urile, cadrele didactice, părinţii şi profesioniştii, întrucât ei sunt cei care livrează aceste informaţii tinerilor”, mai transmite sursa menţionată.

Reprezentanţii studenţilor mai spun că în multe familii din România, sănătatea reproducerii nu constituie un subiect de discuţie liberă, iar mai mulţi elevi nu au părinţi care să le poată răspunde la informaţii privind educaţia sexuală care ar trebui să fie livrate de specialişti în domeniu, astfel că informaţiile pe care elevii le primesc pe această temă în cadrul unităţii de învăţământ reprezintă unica oportunitate de a înţelege aspecte de bază adiacente educaţiei sexuale, precum contracepţia, planificarea familială ş.a.

„Din aceste motive, solicităm Preşedintelui României retrimiterea în Parlamentul României, spre reexaminare, a Legii pentru modificarea Legii nr. 272/2004″, conchide sursa amintită.

Pe 24 septembrie, Curtea Constituţională a respins joi sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Prin urmare, actul normativ privind educaţia sanitară în şcoli, adoptată decizional pe 3 iunie de Camera Deputaţilor, este constituţională.

Citeşte şi Consiliul Naţional al Elevilor avertizează: Nu se poate face educaţie online, fără acces la internet