Tinerii români nu mai acceptă joburi plătite cu mai puțin de 5.000 de lei. Dacă nu primesc ce-și doresc, pleacă definitiv în străinătate

Pretențiile salariale ale românilor au crescut puternic în ultimii ani, mai ales în contextul inflației explozive, care macină aproape întreaga populație.

Cei mai riguroși sunt tinerii, care vor o viață fără griji. Astfel, indiferent de domeniu, juniorii nu mai acceptă să muncească pe un salariu de minimum 1.000 de euro lunar net (n.r. – adică aproximativ 5.000 de lei „în mână”). De asemenea, în mediul rural, din ce în ce mai depopulat, nu se mai acceptă salarii de sub 700 de euro net.

„Angajații se duc acolo unde le e bine și acolo unde găsesc salarii mai mari, mai ales în contextul unui nivel salarial mai mic și pe fondul inflației de azi. În afară de fenomenul `marilor demisii`, cu siguranță că angajatorii care nu vor putea să crească nivelul salarial, vor trebui să găsească până la urmă metode prin care să își rețină angajații, poate prin oferirea de beneficii din zona financiară, cum ar fi pensii, asigurări, discount-uri pe diverse produse sau chiar plăți de avansuri salariale astfel încât să ușureze povara salariului mic pe care îl au”, a declarat pentru Wall-Street Alexandra Peligrad, CEO al companiei de resurse umane Smartree România.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Așa cum arată piața muncii azi, eu cred că deficitul de personal e poate cea mai importantă frână în dezvoltarea locală a României. Și aici ne referim și la planurile de dezvoltare ale companiilor care deja prestează activitatea în România, dar și la planurile potențialilor investitori care vor să vină în România sau mai bine zis la capacitatea României de a atrage investiții străine noi (…) Dacă ar fi să ne gândim la soluțiile pe care angajatorii le au azi pentru a contracara deficitul și această criză de personal trebuie să pornim de la faptul că piața muncii e foarte flexibilă, oamenii se mută sau pleacă acolo unde le e bine, fie că vorbim de un angajator din România sau de unul din altă țară”, a mai punctat Alexandra Peligrad.

Alte articole

Ce salarii sunt, de fapt, în industria de fitness? Cât a ajuns să câștige un antrenor sau un kinetoterapeut

Proteste în fața Ministerului Muncii. Sindicatele cer creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2027. Pîslaru: România „nu îi are”

Continuă exilul economic la românilor. Se simt umiliți în țara de origine

41% dintre companii au majorat salariile, însă insuficient pentru a compensa pierderea de venituri cauzată de inflație. Un sfert au ajustat sau vor ajusta salariile cu nivelul inflației pentru toți angajații, iar 9% au crescut cu procentul inflației doar pentru anumite categorii de angajați, arată datele unui Barometrul de HR realizat în luna iunie de PwC România.

Românii nu mai acceptă scuze din partea angajatorilor privați sau a politicienilor. Cetățenii sunt de părere că responsabilitatea aparține demnitarilor, pentru stabilirea unui climat profesional atractiv în această țară. Dacă nu primesc ceea ce-și doresc, pleacă în Occident, unde și acolo, nu se mai vând pe puțin, deci nu mai acceptă să fie tratați ca niște cetățeni „de mâna a doua” sau „mâna a treia”.

România are cele mai mici salarii din UE și cea mai mare inflație

În România, inflația se apropie de 16%. La nivelul UE, inflația e de 10%. Țara noastră se află în coada Europei când vine vorba despre salariul mediu net, de trei ori mai mic decât în statele occidentale.

Între timp, Guvernul României nu face nimic concret pentru a aduce românii plecați în afară. Nivelul de trai continuă să se deprecieze, iar soluția guvernanților e simplă: înlocuirea cetățenilor plecați în Occident cu asiatici, din țări extrem de sărace. Astfel, potrivit Wall-Street, 26,4% dintre angajații din construcții au ajuns să fie asiatici. Tendința continuă și în HORECA, plus multe alte domenii de activitate.